Doar jumătate dintre români sunt de părere că nivelul incluziunii financiare din ţara noastră este ridicat, procent similar cu cel înregistrat la nivel european, arată un nou studiu MasterCard, derulat cu scopul de a analiza percepția asupra gradului de incluziune la nivel european.
Conform studiului, principalele motive ale excluziunii financiare enumerate de respondenţii români sunt neîncrederea în bănci (50%), lipsa cunoştinţelor cu privire la administrarea finanţelor personale (42%), precum şi inegalitatea veniturilor şi lipsa educaţiei (câte 38%). Prin comparație, europenii pun pe primul loc inegalitatea veniturilor şi abia apoi neîncrederea în bănci și lipsa cunoștințelor cu privire la administrarea propriilor bani, precizeaza MasterCard intr-un comunicat, in care mai arata urmatoarele:
Jumătate dintre românii chestionaţi sunt de părere că, pentru a îmbunătăţi incluziunea financiară, este nevoie de schimbări în legislaţie, însă enumeră şi factori precum dezvoltarea infrastructurii de suport sau cursurile de educaţie în domeniu. Percepţia este relativ similară la nivel european, cu deosebirea că europenii acordă cea mai mare importanţă educației, urmată de necesitatea extinderii infrastructurii şi a legislaţiei.
Aproape 3 din 4 respondenți români consideră că băncile ar trebui să își asume răspunderea pentru creșterea gradului de incluziune financiară, prin intermediul măsurilor de mai sus, însă o mare parte (66%) plasează responsabilitatea şi la nivelul guvernului. Prin comparaţie, majoritatea europenilor (67%) au indicat că au aceste așteptări mai degrabă de la guverne decât de la alte entități.
Românii, deschişi către tehnologie
Studiul a descoperit că incluziunea financiară și cea digitală sunt percepute ca fiind conexe, respondenții considerându-le în egală măsură importante pentru societate. Întrebați cum ar reacționa dacă nu ar avea acces la produse și servicii financiare sau digitale, cel mai des indicat răspuns furnizat de participanții la studiu, la nivel european, a fost frustrarea.
În România, procentul celor care consideră că incluziunea digitală este importantă are cele mai ridicate valori la nivel european – 87% dintre respondenți. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre români consideră că trăiesc într-o țară care le asigură acces la tehnologii precum internet, dispozitive mobile, laptopuri și computere. Principalele motive ale excluziunii digitale invocate atât de respondenții români, cât şi de cei europeni, sunt absența educației specifice și inegalitatea veniturilor.
Accesul la comerţul online este menţionat între principalele trei beneficii ale incluziunii digitale de peste 60% dintre români, alături de o informare mai bună (80%) şi flexibilitatea de a interacţiona online (70%).
Peste jumătate dintre români, cel mai mare procentaj dintre naționalitățile participante la studiu, sunt de părere că, pentru majorarea gradului de incluziune digitală la nivel local, este nevoie de mai mult sprijin financiar pentru cei cu astfel de nevoi. Alţi factori enumeraţi sunt dezvoltarea infrastructurii și cursurile de educație în domeniu. La nivel european, principalii factori nominalizaţi pentru îmbunătăţirea incluziunii digitale sunt aceiaşi, însă primează educaţia.
Atât românii, cât şi europenii, în general, sunt de părere că principala entitate responsabilă cu avansarea incluziunii digitale ar trebui să fie guvernul, însă, în mod interesant, peste jumătate dintre români consideră că ei înșiși sunt responsabili pentru dezvoltarea accesului la produse și servicii tehnologice.
“Incluziunea financiară și digitală sunt adânc interconectate, fiind în egală măsură esențiale pentru un nivel ridicat de trai. Acest studiu ne arată că românii conştientizează şi sunt pregătiţi pentru o accelerare a incluziunii financiare, având în vedere faptul că 80% dintre aceştia consideră că unul dintre principalele beneficii ale avansului tehnologic îl reprezintă facilitarea accesului la produse și servicii financiare. MasterCard va continua iniţiativele de creştere a incluziunii financiare și digitale, parte a strategiei noastre de a conecta consumatorii din România cu cele mai eficiente, sigure și confortabile soluții și produse disponibile în ecosistemul global, atât financiar, cât și tehnologic”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager, România, MasterCard.
Ann Cairns, Președinte International Markets în cadrul MasterCard, a concluzionat că: “O directivă a Parlamentului European oferă fiecărui cetățean european posibilitatea de a avea un cont bancar curent, iar Banca Mondială și forumul internațional G20 și-au stabilit ca obiectiv asigurarea accesului universal la servicii și produse financiare. Cu toate acestea, dacă luăm în considerare faptul că o parte importantă din populația adultă din Europa este încă nebancarizată, dezvoltarea incluziunii financiare la nivel regional trebuie să rămână o prioritate pentru a avea o societate deschisă și incluzivă.”
Nu există comentarii pentru această știre.
Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele în lei ale firmelor, persoane juridice, variază între 4,3% și 6,25%, în funcție de termen. Cea mai mare dobândă este la Banca Transilvania, de... detalii
Capcana în care cade multă lume, în special persoanele cu venituri mici sau cu restanțe la Biroul de Credit, este să facă prea multe împrumuturi la IFN-uri. Ademeniți cu dobândă... detalii
Mutarea contului de la o bancă la alta (un fel de portare) se poate face prin completarea unui formular (foto) la banca unde vrei să-ți duci contul. Ulterior, băncile sunt... detalii
Începutul faptei ilicite privind ROBOR ar fi constat, potrivit raportului Consiliului Concurenței, în modificarea regulamentului de stabilire a indicilor de către reprezentanți ai BNR, care ar fi acționat în nume... detalii
Este acesta cântecul de lebădă al ROBOR-ului?
Indicatorii sistemului bancar la finalul T1 2026
De ce să-i faci aplicație bancară copilului, în loc să-i dai bani cash?
Profitul băncilor, în scădere cu 9%
Știai că Unicredit îți poate închide contul fără să te anunțe?
Omer Tetik a făcut o declarație oficială pentru popor: nu sunt eu, e țeapă cu AI!
Postări pe Facebook și articole false cu platforme de investiții garantate de Ion Țiriac și Daniel Dineș
Cum am pierdut 100.000 de euro cu investiții în criptomonede din Revolut
Cât au crescut prețul Bitcoin și acțiunile Băncii Transilvania în ultimii 5 ani
Ce comisioane au băncile la retragerile cash de la ATM-uri