-2,95% din PIB, deficit bugetar după prima treime a anului

Deficitul bugetului general consolidat pe primele patru luni din 2025 a fost de aproape 56 miliarde de lei (-2,95% din PIB-ul estimat la 1.894,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor. Este un rezultat aparent mai bun decât în aceeași perioadă a anului anterior (-57,3 miliarde lei pe primele patru luni din 2024 și -3,25% din PIB).

De fapt, rezultatul consemnat rezultă dintr-un efect de bază foarte pronunțat din motive electorale, când plata pensiilor în avans a determinat expandarea masivă a deficitului public pe prima treime a anului. Concret, în 2023, rezultatul fusese de doar -27,4 miliarde lei sau -1,70% din PIB. 

Atenție, chiar și așa, anul respectiv s-a terminat cu -5,61% din PIB, adică mai mult decât după regula de trei simplă. Ceea ce, în absența unor măsuri eficiente și urgente, sugerează o traiectorie pe 2025 care ne trimite peste nivelul de -9% din PIB față de -8,68% din PIB pe 2024 (date cash). Reamintim că, ulterior, în mai 2024 deficitul a mai avansat în mai cu doar 0,15% din PIB, ceea ce nu va fi cazul în mai 2025.  

În pofida creșterii economice anemice pe T1 2025  (+0,2% brut în varianta semnal) și a rezultatelor relativ slabe din industrie, încasările au fost mai mari cu 9,4% nominal în primele patru luni din 2024 (circa 17,2 miliarde lei). Cu o inflație anuală redusă sub 5% ca medie lunară, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,2 pp raportat la PIB (de la 10,4%, la 10,6%). 

Totodată, s-a consemnat o creștere cu aproape 16 miliarde lei a cheltuielilor publice, soldată cu o scădere marginală a ponderii în PIB estimat curent de la 13,6% până la 13,5%. Simplificat, în primele patru luni ale anului statul a cheltuit cam 128 lei la fiecare 100 lei încasați.

Deficite importante au fost înregistratela bugetul asigurărilor sociale (-4,4 miliarde lei, deși deja subvenționat cu 10,6 miliarde lei de la bugetul de stat) și la fondul național de sănătate (-3,5 miliarde lei).

Ceea ce sugerează niveluri de taxare sub necesitățile obiective.

În contextul unui transfer important pentru plata pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit „în linie” cu cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit semnificativ de bugetele locale (+5 miliarde lei după achitările timpurii de impozite și limitarea cheltuielilor) și de excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,1 miliarde lei).

De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+25,8% și patru miliarde lei în plus). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+10,2%, sub nivelul general al creșterii veniturilor bugetare și doar +6,25 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat cu aproape o treime (de la 5,3 miliarde lei la 7 miliarde lei).

Suprinzător din perspectiva creșterii cifrei de afaceri din comerț, încasările nete de TVA au crescut cu doar 1,2% în termeni nominali (+474 milioane lei), ca urmare a unui volum de restituiri semnificativ majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (+13%, de la 9,79 miliarde lei la 11,06 miliarde lei ). 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat aproape 10 miliarde lei, în creștere cu 54,6% față de primele patru luni din 2024. Totodată, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR s-au majorat cu 158%, adică 2 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile cu dobânzile, +6,6 miliarde lei

Avansul cheltuielilor (+6,6%) a coborât conjunctural sub cel al veniturilor. Cea mai mare creștere a apărut la plata dobânzilor (+48,2% sau +6,6 miliarde lei). Un avans important s-a consemnat și pe segmentul cheltuielilor de personal (+6,2 miliarde lei sau +12,4%, de două ori și jumătate mai mare în raport cu creșterea prețurilor). 

Asistența socială a consemnat aparent o creștere modică (+2,3%), în pofida creșterii importante a pensiilor (anul trecut s-a dat o pensie în avans la final de lună). Totodată, avansul la bunuri și servicii a fost marginal (+0,8% și doar +252 milioane lei nominal), ceea ce indică o politică foarte „strânsă” în domeniu. 

Pe fondul necesității de ajustare bugetară, cheltuielile de capital s-au diminuat cu -3,4% în termeni nominali, de la 18,87 miliarde lei la 18,23 miliarde lei. Totodată, subvențiile au scăzut față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-102 milioane lei, respectiv -2% în termeni nominali).