Datele ANCOM arata ca reclamațiile formulate de utilizatori au vizat serviciile furnizate de Vodafone România în proporție de 18%, Telekom Romania Communications – 14%, Orange România – 15%, RCS&RDS – 11% și Telekom Romania Mobile Communications – 9%, se arata intr-un comunicat al ANCOM (Autoritatea Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații).
Comunicatul ANCOM:
Cel mai reclamat subiect la ANCOM: relatiile contractuale cu furnizorii de servicii de comunicatii electronice
17.02.2022
În anul 2021, Autoritatea Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a primit și soluționat 2.886 de reclamații cu privire la serviciile de comunicații electronice și servicii poștale din România. Utilizatorii au reclamat în special aspecte legate de derularea relației contractuale cu furnizorii de servicii de comunicații electronice, precum încetarea contractelor, facturarea serviciilor, nerespectarea prevederilor contractuale sau încheierea contractelor la distanța.
Servicii de comunicații electronice
76% din numarul total al reclamațiilor primite de Autoritate în anul 2021 au vizat serviciile de comunicații electronice. Utilizatorii au sesizat probleme privind încetarea contractelor (19% din reclamațiile referitoare la serviciile de comunicații electronice), derularea contractelor la distanța (12%), calitatea semnalului de telefonie/internet (12%) și facturarea acestor servicii (12%).
Peste 12% dintre petițiile trimise ANCOM, referitoare la serviciile de comunicații electronice, au privit probleme întâlnite pe parcursul procesului de portare a numerelor de telefon.
Doar 5% dintre petiții s-au referit la serviciul de roaming, vizând în special condițiile de utilizare a serviciilor de roaming în Spațiul Economic European (Roam like at home).
Datele ANCOM arata ca reclamațiile formulate de utilizatori au vizat serviciile furnizate de Vodafone România în proporție de 18%, Telekom Romania Communications – 14%, Orange România – 15%, RCS&RDS – 11% și Telekom Romania Mobile Communications – 9%.
Servicii poștale
11% din totalul reclamațiilor înregistrate la ANCOM anul trecut au avut ca subiect furnizarea serviciilor poștale.
Problemele semnalate de utilizatorii serviciilor poștale au fost legate de deteriorarea trimiterilor poștale (33% din totalul reclamațiilor privind serviciile poștale), nelivrarea trimiterilor poștale (22%), termenul de livrare a trimiterilor poștale (19%) și pierderea sau furtul acestora (19%).
În contextul restricțiilor impuse de pandemie în ultimii ani, ce au impulsionat masiv utilizarea serviciilor de comerț online, serviciul de livrare a coletelor a capatat o amploare din ce în ce mai mare. Furnizorii cel mai des reclamați au fost Fan Courier (31% din totalul reclamațiilor referitoare la serviciile poștale), Compania Nationala Posta Româna (22%), Dynamic Parcel Distribution (10%) și Urgent Cargus (7%).
Alte subiecte reclamate
Utilizatorii au reclamat la ANCOM și alte aspecte, precum cele referitoare la echipamentele radio, regimul retelelor de infrastructura sau procedura de alocare a frecventelor pentru emisiile radio.
Soluționarea reclamațiilor
ANCOM poate interveni direct în situațiile în care furnizorii de servicii de telefonie, internet sau televiziune încalca drepturile de informare ale utilizatorilor, nu ofera serviciul de portabilitate a numerelor (sau nu respecta legislația din acest domeniu), nu respecta reglementarile legate de furnizarea serviciilor de roaming, nu includ anumite informații în contracte sau nu respecta condițiile de încheiere a contractelor la distanța.
Reclamațiile privind nerespectarea/neexecutarea contractelor de catre furnizorii de servicii de comunicații electronice pot fi adresate de catre consumatori (persoane fizice) Autoritații Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), iar persoanele juridice aflate în aceasta situație se pot adresa instanței de judecata competente.
În ceea ce privește serviciile poștale, în cazul nerespectarii termenului de livrare, utilizatorii se pot adresa ANPC, care are competența legala de a sancționa furnizorii pentru nerespectarea contractului/Condițiilor generale privind furnizarea serviciilor poștale.
În caz de pierdere, furt, distrugere (totala sau parțiala) sau deteriorare a bunului expediat, utilizatorii care nu au primit un raspuns de la furnizor în maxim 3 luni sau sunt nemulțumiți de raspuns, se pot adresa ANCOM, cu dovada îndeplinirii procedurii reclamației prealabile, urmând pașii descriși aici.
ANCOM nu poate însa stabili cuantumul despagubirilor și nici obliga furnizorul la plata acestora, astfel de competențe revenind instanțelor de judecata.
Mai multe detalii sunt disponibile pe InfoCentru ANCOM.
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații