Intenția majorității companiilor care au răspuns la un sondaj efectuat de BNR este de a își reduce gradul de îndatorare bancară, astfel că 59% dintre firme nu ar lua un credit în lei și 65% nu ar accesa un credit în euro, indiferent de nivelul ratelor de dobândă.
Proporțiile sunt ușor mai ridicate comparativ cu semestrul precedent (57% și, respectiv, 62% în perioada octombrie 2015 – martie 2016), se precizeaza in Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România și capacitatea acestora de a face faţă unor condiții financiare nefavorabile (FCNEF).
Eșantionul utilizat în Sondajul FCNEF conține circa 10 500 de companii nefinanciare, este reprezentativ la nivel naţional și regional, iar extragerea companiilor incluse în sondaj este realizată prin procedee statistice specifice cu respectarea criteriilor privind: (i) clasa de mărime a companiei (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și corporații); (ii) sectorul de activitate (conform CAEN Rev. 2) și (iii) regiuni de dezvoltare.
IMM consideră, într-o proporție mai ridicată decât corporațiile, că nu au nevoie de finanțare de la bănci sau instituții financiare nebancare (62 la sută dintre IMM față de 42 la sută dintre corporații), ecartul majorându-se ușor comparativ cu semestrul precedent. Aproape 60 la sută dintre corporațiile care au nevoie de finanțare consideră că nivelul costului acesteia nu ar afecta capacitatea de rambursare a împrumutului și nici activitatea companiei.
Iata si alte concluzii ale sondajului:
– Firmele au declarat în proporție majoritară că nu au nevoie de finanţare de la bănci sau instituții financiare nebancare (61 la sută, ușor sub nivelul de 63 la sută înregistrat în sondajul anterior).
– Aproximativ un sfert dintre companii consideră că nivelul actual al costului de finanțare ar afecta activitatea sau capacitatea companiei de a rambursa împrumutul, similar semestrului anterior.
– Finanțarea internă (reinvestirea profitului/vânzarea de active, respectiv credite de la acționari sau majorări de capital) reprezintă principala sursă de finanțare pentru circa 64 la sută dintre companiile respondente.
– Finanțarea bancară a înregistrat un avans marginal, dar rămâne una din sursele de finanțare puțin utilizate de companii, un procent de 17 la sută dintre companii preferând această formă de finanțare.
– Apelarea la fonduri europene este nesemnificativă, 98 la sută dintre companii declarând că nu au avut experiență cu acest tip de finanțare.
– Fondurile europene continuă să reprezinte o sursă puțin utilizată de către companii. Numărul companiilor care au declarat că în ultimele 6 luni nu au utilizat fonduri europene în dezvoltarea activității este unul ridicat (circa 98 la sută). Pentru perioada analizată nu s-au înregistrat modificări notabile comparativ cu exercițiul din semestrul anterior (perioada octombrie 2015 – martie 2016).
– În septembrie 2016, cele mai multe dintre companiile care dețin credite în lei se finanțează la o rată a dobânzii între 3 la sută și 5 la sută, în timp ce o pondere dominantă dintre firmele care au credite în euro se finanțează la o rată medie a dobânzii între 2 la sută și 4 la sută.
– Capacitatea companiilor de a face față unor evoluții nefavorabile privind rata dobânzii este redusă, peste jumătate dintre firme afirmând că ar fi afectate de o majorare de până la 3 puncte procentuale a ratei dobânzii, atât la lei, cât și la euro.
– Numărul firmelor care au apelat la credite având garanția fondurilor de garantare în perioada aprilie-septembrie 2016 a înregistrat de asemenea un ușor avans, fiind în prezent de 3 la sută față de 1 la sută în perioada precedentă.
– Ponderea companiilor nefinanciare care nu au apelat la surse de finanțare din afara companiei pe parcursul perioadei aprilie-septembrie 2016 a fost în creștere, comparativ cu semestrul anterior (62 la sută, față de 59 la sută). Similar intervalului octombrie 2015 – martie 2016), o proporție majoritară dintre firmele care au aplicat pentru surse de finanțare de la bănci/IFN în ultimele 6 luni au folosit totalitatea surselor atrase pentru constituirea unui capital de lucru sau plata furnizorilor (71 la sută).
– Un număr important de firme declară că nu au solicitat finanțare de la instituțiile de credit și IFN în perioada aprilie-septembrie 2016 (79 la sută), similar exercițiului anterior. Totuşi, majoritatea firmelor care au indicat apelarea la resurse financiare de acest tip afirmă că au obținut suma totală solicitată (85 la sută, cu 4 puncte procentuale mai mult față de situația înregistrată în semestrul precedent).
– În selectarea instituției financiare, companiile au indicat relația de afaceri pe care firma o deține cu aceasta drept criteriul cel mai utilizat (77 la sută dintre companiile cu credite din ultimele 6 luni). Costurile mai reduse și condițiile/clauzele mai avantajoase sunt, de asemenea, criterii importante dar sunt selectate de un număr mai mic de companii). Rezultatele sunt similare celor înregistrate în semestrul precedent.
Vezi sondajul in FISIERE
Nu există comentarii pentru această știre.
Investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR nu presupune acordarea automată a unor despăgubiri clienților băncilor care au credite în lei cu dobânzi variabile, acestea putând fi obținute doar prin acțiuni în... detalii
Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. "Pentru politica unei bănci centrale, acest decalaj are o... detalii
Între ROBOR, EURIBOR și LIBOR există diferențe de metodologie, de guvernanță și de funcție economică, astfel încât eventuale comparații nu pot fi susținute atunci când se evocă amendarea băncilor, conform... detalii
Am fost intrigat că un jurnalist, Liviu Avram, de la publicația G4Media, pune la îndoială, mai degrabă ironizează decizia percepută ca fiind senzațională a unei importante instanțe judecătorești, Curtea de... detalii
La fel ca Temu și AliExpress, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de informații false destinate înșelătoriilor și fraudelor online
Cum justifică economistul-șef al BNR că este benefică, nu ilegală, cooperarea între bănci pentru stabilirea ROBOR
Bancherii susțin argumentele economistului-șef al BNR împotriva deciziei Consiliului Concurenței privind ROBOR
Acesta nu este jurnalism de calitate
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR