Intenția majorității companiilor care au răspuns la un sondaj efectuat de BNR este de a își reduce gradul de îndatorare bancară, astfel că 59% dintre firme nu ar lua un credit în lei și 65% nu ar accesa un credit în euro, indiferent de nivelul ratelor de dobândă.
Proporțiile sunt ușor mai ridicate comparativ cu semestrul precedent (57% și, respectiv, 62% în perioada octombrie 2015 – martie 2016), se precizeaza in Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România și capacitatea acestora de a face faţă unor condiții financiare nefavorabile (FCNEF).
Eșantionul utilizat în Sondajul FCNEF conține circa 10 500 de companii nefinanciare, este reprezentativ la nivel naţional și regional, iar extragerea companiilor incluse în sondaj este realizată prin procedee statistice specifice cu respectarea criteriilor privind: (i) clasa de mărime a companiei (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și corporații); (ii) sectorul de activitate (conform CAEN Rev. 2) și (iii) regiuni de dezvoltare.
IMM consideră, într-o proporție mai ridicată decât corporațiile, că nu au nevoie de finanțare de la bănci sau instituții financiare nebancare (62 la sută dintre IMM față de 42 la sută dintre corporații), ecartul majorându-se ușor comparativ cu semestrul precedent. Aproape 60 la sută dintre corporațiile care au nevoie de finanțare consideră că nivelul costului acesteia nu ar afecta capacitatea de rambursare a împrumutului și nici activitatea companiei.
Iata si alte concluzii ale sondajului:
– Firmele au declarat în proporție majoritară că nu au nevoie de finanţare de la bănci sau instituții financiare nebancare (61 la sută, ușor sub nivelul de 63 la sută înregistrat în sondajul anterior).
– Aproximativ un sfert dintre companii consideră că nivelul actual al costului de finanțare ar afecta activitatea sau capacitatea companiei de a rambursa împrumutul, similar semestrului anterior.
– Finanțarea internă (reinvestirea profitului/vânzarea de active, respectiv credite de la acționari sau majorări de capital) reprezintă principala sursă de finanțare pentru circa 64 la sută dintre companiile respondente.
– Finanțarea bancară a înregistrat un avans marginal, dar rămâne una din sursele de finanțare puțin utilizate de companii, un procent de 17 la sută dintre companii preferând această formă de finanțare.
– Apelarea la fonduri europene este nesemnificativă, 98 la sută dintre companii declarând că nu au avut experiență cu acest tip de finanțare.
– Fondurile europene continuă să reprezinte o sursă puțin utilizată de către companii. Numărul companiilor care au declarat că în ultimele 6 luni nu au utilizat fonduri europene în dezvoltarea activității este unul ridicat (circa 98 la sută). Pentru perioada analizată nu s-au înregistrat modificări notabile comparativ cu exercițiul din semestrul anterior (perioada octombrie 2015 – martie 2016).
– În septembrie 2016, cele mai multe dintre companiile care dețin credite în lei se finanțează la o rată a dobânzii între 3 la sută și 5 la sută, în timp ce o pondere dominantă dintre firmele care au credite în euro se finanțează la o rată medie a dobânzii între 2 la sută și 4 la sută.
– Capacitatea companiilor de a face față unor evoluții nefavorabile privind rata dobânzii este redusă, peste jumătate dintre firme afirmând că ar fi afectate de o majorare de până la 3 puncte procentuale a ratei dobânzii, atât la lei, cât și la euro.
– Numărul firmelor care au apelat la credite având garanția fondurilor de garantare în perioada aprilie-septembrie 2016 a înregistrat de asemenea un ușor avans, fiind în prezent de 3 la sută față de 1 la sută în perioada precedentă.
– Ponderea companiilor nefinanciare care nu au apelat la surse de finanțare din afara companiei pe parcursul perioadei aprilie-septembrie 2016 a fost în creștere, comparativ cu semestrul anterior (62 la sută, față de 59 la sută). Similar intervalului octombrie 2015 – martie 2016), o proporție majoritară dintre firmele care au aplicat pentru surse de finanțare de la bănci/IFN în ultimele 6 luni au folosit totalitatea surselor atrase pentru constituirea unui capital de lucru sau plata furnizorilor (71 la sută).
– Un număr important de firme declară că nu au solicitat finanțare de la instituțiile de credit și IFN în perioada aprilie-septembrie 2016 (79 la sută), similar exercițiului anterior. Totuşi, majoritatea firmelor care au indicat apelarea la resurse financiare de acest tip afirmă că au obținut suma totală solicitată (85 la sută, cu 4 puncte procentuale mai mult față de situația înregistrată în semestrul precedent).
– În selectarea instituției financiare, companiile au indicat relația de afaceri pe care firma o deține cu aceasta drept criteriul cel mai utilizat (77 la sută dintre companiile cu credite din ultimele 6 luni). Costurile mai reduse și condițiile/clauzele mai avantajoase sunt, de asemenea, criterii importante dar sunt selectate de un număr mai mic de companii). Rezultatele sunt similare celor înregistrate în semestrul precedent.
Vezi sondajul in FISIERE
Nu există comentarii pentru această știre.
Așa cum Temu și Aliexpress au fost amendate de Comisia Europeană pentru recomandarea unor produse contrafăcute, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de conținut informativ fals pentru înșelătorii și... detalii
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, consideră că este benefică transparența și cooperarea între bănci în perioada de stabilire a indicilor ROBOR (fixing), pentru care băncile au... detalii
Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite, conform unui comunicat, în care se adaugă: Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant. În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective. În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru... detalii
„Declarația lui Nicușor Dan care l-a indignat pe CTP: „Cum poți să spui așa ceva și să te pretinzi matematician?” titrează Hotnews. "Cristian Tudor Popescu l-a criticat pe președintele Nicușor... detalii
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă