Criza financiară şi ameninţarea unei recesiuni mondiale confirmă, din punctul de vedere al unor teologi musulmani, superioritatea sistemului economic bazat pe sharia – legea islamică, ce interzice dobânda, dar permite câştigul – pe care o consideră o alternativă la capitalism, relatează AFP. rnrnCriza actuală a demonstrat “necesitatea de a face o schimbare radicală şi structurală a sistemului financiar mondial (…), iar sistemul economic bazat pe preceptele islamului oferă o alternativă care ar putea reduce riscurile”, a declarat decanul Facultăţii de Studii Teologice de la universitatea din Doha, Hatem Al-Naqrachaoui.rnrn”Băncile islamice nu cumpără credit, ci generează bunuri concrete (…), ceea ce le pune la adăpost de dificultăţile cu care se confruntă în prezent băncile americane şi europene”, a explicat, la rândul său, directorul general al Qatar International Islamic Bank, Abdel Bassat Al-Chibi.rnrnSistemul financiar islamic se distinge de capitalism în primul rând din două puncte de vedere. Pe de o parte, băncile islamice nu au dreptul să acorde credite cu dobândă (riba), asimilate cu cămătăria şi specula. Pe de altă parte, diferă împărţirea riscurilor şi profiturilor între bancă şi client. Astfel, aceste instituţii financiare oferă produse alternative, ca Ihara (asemănător leasingului), Musharaka (participaţie) şi Murabaha (împărţirea profitului). Astfel, Murahaba permite antreprenorului să nu contracteze un credit cu dobândă: banca îi cumpără produsele de care are nevoie, i le livrează şi împarte cu el beneficiile. rnrnÎn decurs de 30 de ani, numărul instituţiilor financiare islamice din lume a depăşit 300, respartizate în peste 75 de ţări. În total, activele lor depăşesc 300 de miliarde de dolari şi cresc, în medie, cu 15% pe an.rnrnIntervenind într-o conferinţă recentă, la Doha, teologul influent Youssef Al-Qardaoui a lăudat meritele sistemului islamic. “Prăbuşirea sistemului capitalist, bazat pe speculă şi pe hârtie, nu pe schimbul de mărfuri pe piaţă, este dovada că filosofia economică islamică” este superioară, a afirmat el. “Toată bogăţia este a noastră (…) tot petrolul sau aproape tot aparţine poporului musulman, şi avem o filosofie economică aşa cum nu are nimeni altcineva”, a adăugat el, făcând referire la ţările islamice care deţin o mare parte din rezervele dovedite de petrol din lume, ca Arabia Saudită.rnrnÎn acest sens, un oficial saudit, Suleiman Al-Audah a cerut organizarea unui “summit islamic internaţional pentru a defini cadrul şi etapele unei alternative economice islamice”. Unii musulmani admit, însă, că această alternativă nu este operaţională imediat. rnrn”Teoretic, sistemul economic islamic oferă un mecanism complementar şi solid (…), dar, practic, experienţa bancară islamică nu este maturizată încă, pentru că oferă produse limitate, ca Murabaha”, a explicat Audah, un musulman moderat.rnrnPrudenţa sa este împărtăşită şi de egipteanul Fahmi Huaidy, din punctul de vedere al căruia sistemul islamic “ar putea aduce soluţii la unele probleme bancare, dar nu poate reprezenta o baghetă magică” pentru a pune capăt crizei care afectează lumea. rn
Nu există comentarii pentru această știre.
Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii
La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii
ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii
Raportul Consiliului Concurenței privind amendarea băncilor pentru manipularea ROBOR prevede interzicerea băncilor de a mai calcula ROBOR și dobânzile la titlurile de stat în actuala formă, precum și modificarea regulilor... detalii
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon
Băncile își exprimă convingerea că nu vor fi amendate de Consiliul Concurenței privind ROBOR