Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului

Potrivit INS, producția industrială a crescut în mai 2026 față de luna anterioară cu 3,1% pe seria brută (atenție, după -10,3% anterior), însă a scăzut cu -2,8% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare. Comparativ cu aceeași lună din 2025, ea a fost mai redusă cu -7,3% în termeni bruți și cu -5,3% în termeni ajustați.

Cumulat pe primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, rezultatele au fost mai slabe cu -3,3% pe seria brută și -3,1% după ajustarea la sezonalitate, ceea ce indică o diminuare foarte îngrijorătoare. Reamintim că valoarea avută în vedere de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru producția industrială pe anul în curs a fost deja ajustată la -0,3%, de la +0,5% anterior, însă apare deja ca fiind ultraoptimistă.

În structură, industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale, a consemnat un rezultat doar aparent mai bun față de luna anterioară (+4,7 brut, însă ajustarea pe bază de sezonalitate a dus rezultatul la -2,4%). Industria extractivă a înregistrat un rezultat brut modic pozitiv (+1,5%) dar care a ajuns negativ (-1,1%) după sezonalizare. Diminuarea brută de -7,7% pe segmentul energiei a fost ajustată la -3,2%.

Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, industria a înregistrat un nivel de -7,3% în termeni bruți (!) și -5,3% ajustat. Segmentul determinant, industria prelucrătoare, a avut o evoluție și mai slabă (-7,9%, respectiv -4,5%), în timp ce rezultatul de ansamblu a fost ameliorat de industria extractivă (-1,8% în ambele variante) și, mai ales, de sectorul energetic (+4,1%, respectiv +3,6%), acestea două din urmă cu ponderi relativ reduse.

Astfel, sectorul industrial și-a accentuat trendul de deteriorare continuă din ultimii ani, atât a influenței pe creșterea economică cât și a ponderii industriei în PIB. După -3% în 2023 și -1,5% în 2024 (aproape cinci procente pierdute în decurs de doi ani), scăderea din 2025 fusese de „doar” -0,9%, pe fondul unei reveniri palide a productivității muncii (+1%).

Datele pot fi interpretate mai relevant dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună aprilie pe intervalul 2018 – 2026, cu referința în nivelul mediu lunar consemnat pentru anul de referință 2021 (valoare 100). După o revenire conjuncturală în 2023,  performanța industrială a ajuns cu peste 12 puncte procentuale sub cea înregistrată în urmă cu șapte ani.

Situația devine tot mai problematică, tendința de scădere a industriei ca pondere în valoarea adăugată brută din economie fiind cât se poate de clară. Corelația cu scăderea PIB cu -1,9% în T4 2025 față de T3 2025, între două trimestre cu rezultat zero (doar așa a fost evitată, la limită, recesiunea tehnică) ar trebui să dea de gândit.

Printre ramurile industriale care au obținut rezultate mai bune în primele cinci luni din 2026, se numără serviciile anexe extracției (+31,1% față de ianuarie – mai 2025), prelucrarea lemnului (+4,9%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (+4,6%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (+4,1% brut).

Au urmat fabricarea de mașini, utilaje și echipamente (+3,0%), industria alimentară (+1,9%), repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor (+1,4%), fabricarea hârtiei (+1,2%), fabricarea altor mijloace de transport (+1,0%) și fabricarea echipamentelor electrice (+0,8%).

La polul opus s-au situat domenii precum fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-22,6%), alte activități industriale (-22,3%), extracția cărbunelui (-19,9%), producția de textile (-14,2%), fabricarea de mobilă (-13,9%), fabricarea produselor din tutun (-13,3%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (-11,5%).

Pe tipuri de bunuri, în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, rezultatele au fost în scădere la bunuri de capital (-7%), bunuri de folosință îndelungată (-3,6%, de la +0,5% la finele lunii aprilie !), bunuri de uz curent (-3%) și bunuri intermediare (-2,2%) dar marginal pozitive în industria energetică (+0,8%).