Românii au cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială dintre cetățenii UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2023.
Cu un procentaj de 32%, țara noastră a devansat în acest nedorit clasament Bulgaria (30%), Spania (27%) și Grecia (26%). De reținut, la polul opus se regăsesc trei state din fostul bloc estic: Cehia (12%), Slovenia (14%) și Polonia (16%, la fel ca Finlanda).
La nivelul întregii Uniuni, acest indicator critic pentru politicile sociale întreprinse, are valoarea medie de 21,4% și privește 94,6 milioane persoane ( în ușoară scădere de la 95,3 milioane persoane în anul anterior).
Acestea se află cel puțin într-una din următoarele situații: risc de sărăcie (se află sub 60% din mediana venitului disponibil la nivel național, după transferurile sociale), privare severă materială și socială și/sau apartenența la o gospodărie cu intensitate foarte scăzută a muncii.
[1]
Din păcate, analiza Eurostat relevă că România păstrează prima poziție, cu un procentaj încă și mai ridicat și la o distanță mai mare față de alte țări, în cazul familiilor cu copii. Nivelul de 34,2% ne poziționează înaintea Spaniei (30,7%) și Bulgariei (30,3%), mult peste media UE (20,4%) și departe de (aceleași) țări precum Cehia (12,4%), Finlanda (12,1%) și Slovenia (9,6%).
De reținut, nu este și cazul românilor care trăiesc în gospodării fără copii, categorie la care primele trei locuri sunt preluate de Letonia (32,6%) și Estonia (31,6%), urmate de Bulgaria (29,7%) iar la polul opus se află Luxemburg (14,9%), Slovacia (11,5%) și Cehia (11,5%). Datele relevă pentru România atât o inegalitate pronunțată a veniturilor în general, cât și un interes relativ (foarte) scăzut pentru susținerea familiei prin măsuri sociale.
Subiect de reflecție și veste bună la prima vedere, o analiză mai fină arată că, în ce privește riscul de sărăcie sau excluziune socială, România este foarte aproape de media UE la categoria adulților singuri sub vârsta de 65 de ani (care nu au copii și nu sunt pensionari), cu 35% față de 33,1%.
Adică stă mai bine decât Danemarca (43,8%), Olanda (42,9%), Irlanda (38,3%), Slovenia (37,2%), Grecia (36,4%), Belgia (36,3%), Germania (36,0%) și Bulgaria (35,8%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie a.c. și a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanțelor publice, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Într-un context global volatil și un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe și presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România își respectă angajamentele și țintește, cu precauție, consolidarea fiscală și stabilitatea economică. Astfel, bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri și partenerilor externi. România rămâne un stat predictibil, garantând următoarele direcții strategice: Accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR Pentru a... detalii
Ministerul Finanțelor reafirmã cã atragerea fondurilor europene reprezintã prioritatea zero, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Agenția de evaluare financiarã Moody's Ratings a finalizat revizuirea periodicã a profilului de credit al României, reconfirmând potențialul solid de creștere economicã pe termen mediu și capacitatea de reziliențã a țãrii în fața șocurilor externe. Concluziile analizei valideazã direcția mãsurilor de consolidare fiscalã demarate în 2025 și subliniazã importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice. „Analiza Moody's confirmã faptul cã România deține o economie stabilã și un grad de dezvoltare care ne oferã o poziție competitivã în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptãrii bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formã responsabilã și corectã, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de... detalii
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile
9,69%, creșterea prețurilor în 2025. Inflația medie a fost de 7,3%
Comerțul, -4% în noiembrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior