Romania trebuie sa-si revizuiasca termenul de adoptare a monedei euro, stabilit pentru 1 ianuarie 2019, considera FMI

Obiectivul pe termen mediu al Romaniei de adoptare a monedei euro din 1 ianuarie 2019 reprezinta o ancora importanta pentru politicile economice, in special pentru accelerarea reformelor structurale, apreciaza FMI. “In acelasi timp, este nevoie de o revizuire atenta a termenului privind trecerea la euro, care este posibil sa necesite mai mult timp, in conditiile in care statutul de mebru al zonei euro limiteaza optiunile macro-politice in cazul socurilor si necesita atingerea unui nivel de convergenta reala suficient de ridicat”, arata FM in ultimul raport de tara publicat vineri.

“Romania nu numai ca este intarziata in privinta convergentei venitului net pe locuitor, dar este deficitara si in privinta indicatorilor economici ai tranzitiei, in comparatie cu tarile care au aderat de curand la zona euro”, mai precizeaza FMI.

Dupa cum se vede si din cele doua grafice publicate de FMI, tara noastra se afla cu mult sub nivelul tarilor care au trecut recent la zona euro in privinta PIB-ului real pe cap de locuitor, de numai 18% fata de cel al zonei euro, fata de o medie de 32% a tarilor care au aderat recent.

Romania mai are de recuperat si in privinta altor altor indicatori ai tranzitiei, precum politica de concurenta, privatizarea intreprinderilor de stat, guvernanta si restructurarea intreprinderilor.

FMI nici macar nu aminteste de indicatorii nominali pentru aderarea la euro stabiliti in Tratatul de la Maastricht, precum nivelul dobanzilor si a inflatiei, indicatori pe care Romania ii respecta in intregime.

[1]

In ceea ce priveste indicatorul de convergenta reala reprezentat de PIB-ul pe cap de locuitor, acesta a fost evocat si intr-o prezentare a guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, dar intr-o alta forma, si anume PIB-ul pe cap de locuitor la standardul puterii de cumparare (PPS).

Isarescu spune ca acest indicator (PIB pe locuitor exprimat in PPS), ar fi de 49% din media zonei euro, fata de sub 60% cat aveau Estonia si Letonia sau aproape 80% Slovenia in momentul aderarii la zona euro. Isarescu noteaza ca Ungaria si-a propus atingerea unui nivel de 90% inainte de a trece la zona euro.

Isarescu: “Experienţele ţărilor care au aderat la zona euro sunt suficient de eterogene pentru a nu oferi un răspuns neechivoc: nivelul PIB/locuitor la standardul puterii de cumpărare (PPS) la care diversele noi state membre ale UE au adoptat euro a variat de la aproape 80 la sută din media zonei euro în cazul Sloveniei la sub 60 la sută în cazul Estoniei şi al Letoniei. Divergenţe de opinie se înregistrează şi la nivelul statelor UE care nu au adoptat încă euro: dacă Ungaria condiţionează adoptarea monedei unice de un grad de convergenţă reală de 90 la sută faţă de zona euro, Romania, cu PIB pe locuitor exprimat în PPS de 49 la sută din media zonei euro, şi-a fixat ca dată-ţintă de aderare ianuarie 2019.”

Iata insa ca standardul propus de FMI, al PIB-ului real pe cap de locuitor, si nu in functie de puterea de cumparare, arata ca Romania este inca departe de a trece la zona euro, iar termenul de 1 ianuarie 2019 ar putea fi din nou revizuit, asa cum s-a intamplat si cu primul termen (1 ianuarie 2015).

De altfel, tara noastra este singura din zona care si-a stabilit termenul de trecere la euro, restul adoptand strategia “wait and see”, insa acest lucru s-a facut, din cate se vede acum, mai degraba ca ancora pentru impulsionarea reformelor structurale mai degraba decat un termen real de adoptare a monedei unice.