România s-a situat în luna aprilie 2025 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat. După o scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna precedentă,avansul prețurilor (4,9% după metodologia europeană)ne-a poziționat peste Estonia (4,4%, cu efect de bază pronunțat, de la 1,1% în aprilie 2024) și Ungaria (care a coborât la doar 4,2% după 5,7% în primele două luni ale anului).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a scăzut în de la 2,5% la 2,4%, cea mai mică valoare din ultimele șase luni. Zona Euro a păstrat nivelul de 2,2%, deși valoarea lunară a fost ceva mai ridicată (0,6% față de 0,5% pe ansamblul Uniunii). Cele mai mici valori le-au avut Franța (0,9% anual deși 0,7% lunar), Cipru (1,4%) și Danemarca (1,5%).
Pe Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,80 puncte procentuale), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,57 pp) și bunuri industriale (doar +0,15 pp, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit), în timp ce influența energiei a fost semnificativă în sensul reducerii indicelui general (-0,35 pp).
În 13 state (printre care și România) indicele anual al prețurilor a scăzut în luna aprilie 2025 iar în 11 state a crescut. Cele mai mari creșteri ale indicelui anual de prețuri s-au înregistrat în Olanda (+0,7 pp), Malta și Letonia (ambele cu +0,5 pp). La polul opus, scăderile cele mai importante s-au regăsit în Bulgaria (-1,2 pp), Cehia (-1 pp) și Cipru (-0,7 pp). Franța (0,9%), Suedia (2,1%) și Spania (2,2%) au menținut indicele anual de inflație din luna precedentă.
În context, ar trebui să luăm aminte că, în pofida stabilizării inflației la nivel european, variațiile semnificative nu sunt excluse. În acest sens, se evidențiază Malta (+3,2 pp în aprilie), Olanda (+1,8 pp), Portugalia (+1,3 pp), Estonia (+1,2 pp) și Letonia (+1,1 pp). România se va confrunta și ea cu o modificare importantă în mai 2025, după valoarea negativădin mai 2024.
De reținut evoluția din Polonia (economia cea mai apropiată ca structură de a noastră), care a coborât la 3,7%, după ce trecuse pragul de 4% în primele trei luni ale anului și încheiase 2024 la cota 3,9%.). Cehia a înregistrat o reducere consistentă, până la doar 1,7% de la 2,7% anterior, deși diminuarea din aprilie a fost de doar -0,1pp.
Una peste alta, per total UE, tendința generală a fost de stabilizare sub nivelul de 2,5%, dată de cele mai mari trei economii ale Zonei Euro. Germania a coborât la 2,2%, sub cele 2,8% consemnate în decembrie `24 – ianuarie `25 iar Franța a înjumătățit inflația anuală față de aceeași perioadă (de la 1,8% la 0,9%), în timp ce Italia a ajuns la 2%.
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile