România, pe primul loc în UE la creșterea costului muncii

România s-a situat (și) în T1 2025 pe primul loc în UE la creșterea costului muncii, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un nivel de +16,1% (atenție, după +16,4% în T1 2024), țara noastră a devansat Croația (+13,5%), Bulgaria (+13%), Slovenia (+11,9%) și Polonia (+11,2%). Ungaria (+10,2%) a depășit și ea pragul de 10%.

La polul opus s-au situat Malta (+1,6%), Franța (+1,9%), Germania (+2,8%) și Luxemburg (+3,4%), situat exact la media Zonei Euro. 

Media UE a fost ceva mai ridicată (+4,2%), peste valorile din Danemarca, Portugalia (ambele cu +4%), Suedia, Italia (cu câte +3,9%), Austria, Spania (+3,6%) și Belgia (+3,6%). 

De reținut, din perspectiva echilibrelor macroeconomice transpuse în Tabloul de bord uniform la nivel european, valoarea maximă recomandată pentru creșterea costului muncii este de +12% pentru țările non-euro și +9% pentru țările din Eurozonă. România a ieșit din zona de echilibru în urmă cu nouă trimestre și va trebui să revină curând în interiorul ei. 

Mai problematic, dacă valorile majorate din 2023 făceau sens din perspectiva corelației cu evoluția inflației, în ideea de a păstra puterea de cumpărare a salariilor, odată cu scăderea semnificativă a avansului prețurilor s-a ajuns la o evoluție exagerată a salariului real față de avansul PIB (doar +0,3%) și a urcat de la +4,5% în ianuarie și februarie până la +4,7% în martie.

În mod evident, la o creștere economică marginală în T1 2025 față de T1 2024 și stagnare în raport cu T4 2024 și o prognoză de +1,4% pe întreg anul în curs, ritmul de creștere a costului muncii nu este sustenabil.

Consecințele vor fi semnificative pentru competitivitate, mai ales în contextul în care productivitatea muncii industriale a fost în scădere pe primul trimestru al anului (-2,4% media lunară).