Romania ar trebui sa urmeze exemplul Ungariei si sa ceara ajutor de la FMI, crede secretarul general al Asociatiei Europene a Bancilor Publice

România ar trebui să ceară ajutor de stat din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), ceea ce ar reprezenta o mişcare “înţeleaptă” în actualul context internaţional, a declarat, vineri, secretarul general al Asociaţiei Europene a Băncilor Publice (AEPB), Henning Schoppman. rnrn”Ar fi înţelept ca România să ceară un împrumut FMI. Ungaria a făcut acest lucru, în condiţiile unor deficite destul de mari şi a unei inflaţii ridicate, situaţie ce a avantajat-o în actualul context internaţional şi în situaţia ratingurilor”, a spus Henning Schoppman, la finalul reuniunii anuale a Institutului Banca Român.rnrnÎn 10 noiembrie, agenţia de rating Fitch a scăzut ratingul României cu două trepte, la ‘BB+’, scoţând ţara din categoria investment grade şi menţinând perspectiva negativă, argumentând că este nevoie de o ajustare mult mai solidă a politicilor, mai ales a celei fiscale, pentru evitarea unei crize valutare.rnrnÎn aceeaşi zi, Fitch a coborât şi ratingul Ungariei, cu o treaptă până la ‘BBB’ – penultimul nivel de investment grade -, mişcare argumentată prin gravitatea recesiunii şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice şi a riscurilor asociate finanţelor publice. Însă Fitch a asociat ratingurilor o perspectivă stabilă, motivând că ajutorul oferit Ungariei de FMI, de 20 miliarde euro, a eliminat riscurile privind finanţarea externă şi cele de lichiditate. rnrnÎn ceea ce priveşte sistemul bancar din România, Schoppman consideră că un număr mai mare de bănci româneşti ar avantaja România, în condiţiile în care majoritatea băncilor fac parte din grupuri străine, care se confruntă cu probleme pe fondul crizei financiare internaţionale. rnrn”Un lucru e sigur: ar fi mai bine dacă România ar avea mai multe bănci româneşti”, a spus secretarul general al AEPB. rnrnPe piaţa românească activează în prezent 42 de bănci, din care şase sunt bănci cu capital majoritar autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comercială Carpatica, Libra Bank şi Creditcoop), restul de 36 având capital majoritar străin. Vineri, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a declarat că banca centrală ar putea autoriza, în următoarele luni, funcţionarea unei noi bănci cu capital românesc, în condiţiile în care aceasta a depus deja la banca centrală documentaţia necesară pentru înfiinţare.rnrnSchoppman a mai spus că România va fi nevoită să respecte noile reglementări propuse de Comisia Europeană (CE), indiferent dacă actualul sistem de reglementare românesc funcţionează în condiţii bune. rnrn”România trebuie să respecte regulile impuse de Uniunea Europeană, atâta timp cât s-a angajat să facă acest lucru în momentul aderării şi luând în considerare numărul mare de bănci cu capital străin din ţară”, a mai spus Schoppman. rnrnOdată ce va fi implementat noul set de reguli de către CE, “autorităţile române vor trebui să se consulte cu cele din statul de provenienţă al grupului bancar, în cazul unor probleme legate de respectivele bănci, iar decizia finală va fi luată de statul respectiv”, a adăugat secretarul general al AEBP. rnrnCE analizează în prezent noi reguli privind cerinţele de capitalizare a băncilor şi de expunere, posibilitatea ca plafonul de garantare al depozitelor să fie majorat la 100.000 de euro în toate statele UE, eliminarea coasigurării activelor, dar şi o transparenţă mai mare a agenţiilor de rating, a mai spus Schoppman. rn