România a trecut pe poziția a doua în UE în ce privește inflația anuală, după Belgia, conform datelor publicate de Eurostat.
După o nouă scădere semnificativă (-0,5 puncte procentuale față de luna precedentă), avansul prețurilor (5,3% după metodologia europeană) ne-a poziționat ușor sub Belgia (5,4%, în creștere de la 4,9% anterior) dar peste Ungaria, Spania (ambele cu 3,6%), Croația (3,5%) și Olanda (3,4%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a fost în iunie 2024 de 2,6%, marginal sub valoarea consemnată în mai și exact la nivelul din martie și aprilie. Adică aproximativ la jumătate față de cea înregistrată la noi.
Zona Euro a înregistrat și ea o evoluție similară (2,5%, după 2,6% anterior, dar peste valoarea de 2,4% din martie și aprilie).
În 17 state indicele anual al prețurilor a scăzut, într-un singur stat a stagnat (Cipru, 3%) iar în nouă state a crescut. Letonia a urcat de la 0% la 1,5% iar Olanda a înregistrat al doilea cel mai mare salt, de la 2,7% până la 3,4%. La polul opus, după o valoare de 2,5% în mai, Suedia a coborât la doar 1,4% iar Slovenia la 1,6%.
Țările cu regim valutar similar cu al nostru și cu un nivel de dezvoltare mai apropiat au evoluții amestecate. În timp ce Cehia a coborât de la 2,8% la 2,2% iar Ungaria de la 3,9% la 3,6% (revenire la nivelul din intervalul februarie – aprilie), Polonia s-a confruntat cu o creștere marginală, de 0,1pp și a ajuns la 2,9%.
În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de scădere sistematică a inflației la nivel european pare a fi luat o pauză iar variațiile în sus nu sunt excluse, chiar și pentru economii consolidate. De luat aminte, situațiile din Belgia și Olanda dar și evoluția din Polonia, mai ales că în iulie 2024 la noi s-a majorat salariul minim pe economie și au crescut accizele.
Tendința generală a fost dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a urcat revenit de la 2,8% la 2,5%, după puseul din mai), în timp ce Franța a fost în linie cu media Eurozonei. În Italia, avansul prețurilor față de aceeași lună a anului trecut a oscilat cu puțin, de la 0,8% la 0,9%, aceeași valoare ca în aprilie.
Una peste alta, ceea ce ne influențează pe noi este o anumită tendință de stabilizare a inflației în cele mai mari state ale Uniunii, care sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior, efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor fiind transmise către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a crescut înapoi până la 9,87%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,27% din martie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,78% din martie 2026. În... detalii
România a ocupat în T4 2025 locul 11 între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat, față de locul 3 în urmă... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 14,23 miliarde lei după primele două luni ale anului curent (-0,7% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în ianuarie 2026 față de luna anterioară cu -7,3% pe seria brută și cu -3,3% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Comerțul cu amănuntul a trecut pe minus pronunțat în ianuarie 2026
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%
Excedent bugetar (marginal) la început de an
Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 6,8% în 2025
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%
România, penultima în UE la ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale
Adoptarea monedei euro, următorul proiect strategic al României?
-7,65% din PIB, deficit bugetar cash pe anul 2025
Dobânda cu care se împrumută statul, în scădere la 6,72%
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație