România a trecut pe poziția a doua în UE în ce privește inflația anuală, după Belgia, conform datelor publicate de Eurostat.
După o nouă scădere semnificativă (-0,5 puncte procentuale față de luna precedentă), avansul prețurilor (5,3% după metodologia europeană) ne-a poziționat ușor sub Belgia (5,4%, în creștere de la 4,9% anterior) dar peste Ungaria, Spania (ambele cu 3,6%), Croația (3,5%) și Olanda (3,4%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a fost în iunie 2024 de 2,6%, marginal sub valoarea consemnată în mai și exact la nivelul din martie și aprilie. Adică aproximativ la jumătate față de cea înregistrată la noi.
Zona Euro a înregistrat și ea o evoluție similară (2,5%, după 2,6% anterior, dar peste valoarea de 2,4% din martie și aprilie).
În 17 state indicele anual al prețurilor a scăzut, într-un singur stat a stagnat (Cipru, 3%) iar în nouă state a crescut. Letonia a urcat de la 0% la 1,5% iar Olanda a înregistrat al doilea cel mai mare salt, de la 2,7% până la 3,4%. La polul opus, după o valoare de 2,5% în mai, Suedia a coborât la doar 1,4% iar Slovenia la 1,6%.
Țările cu regim valutar similar cu al nostru și cu un nivel de dezvoltare mai apropiat au evoluții amestecate. În timp ce Cehia a coborât de la 2,8% la 2,2% iar Ungaria de la 3,9% la 3,6% (revenire la nivelul din intervalul februarie – aprilie), Polonia s-a confruntat cu o creștere marginală, de 0,1pp și a ajuns la 2,9%.
În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de scădere sistematică a inflației la nivel european pare a fi luat o pauză iar variațiile în sus nu sunt excluse, chiar și pentru economii consolidate. De luat aminte, situațiile din Belgia și Olanda dar și evoluția din Polonia, mai ales că în iulie 2024 la noi s-a majorat salariul minim pe economie și au crescut accizele.
Tendința generală a fost dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a urcat revenit de la 2,8% la 2,5%, după puseul din mai), în timp ce Franța a fost în linie cu media Eurozonei. În Italia, avansul prețurilor față de aceeași lună a anului trecut a oscilat cu puțin, de la 0,8% la 0,9%, aceeași valoare ca în aprilie.
Una peste alta, ceea ce ne influențează pe noi este o anumită tendință de stabilizare a inflației în cele mai mari state ale Uniunii, care sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior, efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor fiind transmise către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026