România a trecut pe poziția a doua în UE în ce privește inflația anuală, după Belgia, conform datelor publicate de Eurostat.
După o nouă scădere semnificativă (-0,5 puncte procentuale față de luna precedentă), avansul prețurilor (5,3% după metodologia europeană) ne-a poziționat ușor sub Belgia (5,4%, în creștere de la 4,9% anterior) dar peste Ungaria, Spania (ambele cu 3,6%), Croația (3,5%) și Olanda (3,4%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a fost în iunie 2024 de 2,6%, marginal sub valoarea consemnată în mai și exact la nivelul din martie și aprilie. Adică aproximativ la jumătate față de cea înregistrată la noi.
Zona Euro a înregistrat și ea o evoluție similară (2,5%, după 2,6% anterior, dar peste valoarea de 2,4% din martie și aprilie).
În 17 state indicele anual al prețurilor a scăzut, într-un singur stat a stagnat (Cipru, 3%) iar în nouă state a crescut. Letonia a urcat de la 0% la 1,5% iar Olanda a înregistrat al doilea cel mai mare salt, de la 2,7% până la 3,4%. La polul opus, după o valoare de 2,5% în mai, Suedia a coborât la doar 1,4% iar Slovenia la 1,6%.
Țările cu regim valutar similar cu al nostru și cu un nivel de dezvoltare mai apropiat au evoluții amestecate. În timp ce Cehia a coborât de la 2,8% la 2,2% iar Ungaria de la 3,9% la 3,6% (revenire la nivelul din intervalul februarie – aprilie), Polonia s-a confruntat cu o creștere marginală, de 0,1pp și a ajuns la 2,9%.
În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de scădere sistematică a inflației la nivel european pare a fi luat o pauză iar variațiile în sus nu sunt excluse, chiar și pentru economii consolidate. De luat aminte, situațiile din Belgia și Olanda dar și evoluția din Polonia, mai ales că în iulie 2024 la noi s-a majorat salariul minim pe economie și au crescut accizele.
Tendința generală a fost dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a urcat revenit de la 2,8% la 2,5%, după puseul din mai), în timp ce Franța a fost în linie cu media Eurozonei. În Italia, avansul prețurilor față de aceeași lună a anului trecut a oscilat cu puțin, de la 0,8% la 0,9%, aceeași valoare ca în aprilie.
Una peste alta, ceea ce ne influențează pe noi este o anumită tendință de stabilizare a inflației în cele mai mari state ale Uniunii, care sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior, efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor fiind transmise către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026