Reprezentantii BNR, luati prin surprindere de decizia S&P de scadere a ratingului de tara al Romaniei

Decizia S&P a fost “greu de anticipat”, şi, deşi există vulnerabilităţi certe ale României, sunt argumente pe care S&P nu le-a inclus în anunţ, a spus marţi viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, care a adăugat că nu înţelege de ce România a fost primul stat retrogradat din grupul de ţări comparate.rnrn”Nu văd de ce România a fost primul stat retrogradat din grupa de ţări comparate de agenţia de rating S&P, în condiţiile în care, deşi există vulnrabilităţi, subliniate şi de banca centrală în ultimii ani, sunt argumente care nu au fost incluse în anunţul agenţiei de rating”, a declarat Popa.rnrnEl a precizat că, în ciuda dezavantajelor României, ca deficitul de cont curent ridicat sau avansul creditării, economia în ansamblu este la un nivel de vulnerabilitate similar celorlate state. rnrn”Cred că decizia a fost greu de anticipat, pentru că, deşi există vulnerablităţi certe, precum deficitul de cont curent relativ ridicat sau avansul creditării, în special în valută, precum şi alţi parametrii economici, totuşi, privind în ansamblu, economia României nu se prezintă mai vulnerabilă ca alte economii din grupul de ţări comparate”, a menţionat viceguvernatorul. rnrnPrintre argumentele care nu au fost incluse în decizia S&P, Popa a menţionat că o evaluare a riscului de ţară se referă la capacitatea respectivului stat de a-şi onora obligaţiile de plăţi asumate. rnrn”În schimb, în textul S&P se vorbeşte despre “posibilitatea ca încetinirea economiei României să fie mai bruscă” şi din cauza contextului extern şi a îndatorării sectorului privat, spune S&P, înaltă şi în creştere”, a menţionat Popa.rnrnEl a subliniat că datoria publică totală estimată a României este mult mai scăzută ca pondere în produsul intern brut (PIB) faţă de a altor state din regiune, inclusiv a altor state membre UE, situându-se în prezent la 12% din PIB. Din aceasta, datoria publică internă este de aproximativ 4,5% din PIB, restul reprezentând datoria externă. rnrnEl a afirmat că, după 2006, datoria publică a României s-a plasat, în mod constant, sub 13% din PIB, fiind la aproximativ 12,4% din PIB în 2007. El a menţionat că acestea “nu sunt corecţii temporare”, ci pot fi considerate o tendinţă.rnrnRitmul de creştere datoriei externe s-a temperat puternic, la 30% pentru datoria pe termen lung şi 6% pentru datoria pe termen scurt, după primele opt luni ale anului, de la un ritm de 60% anul trecut, a mai spus Popa. rnrnPe de altă parte, sectorul privat, deşi a apelat la mai multă finanţare externă, “a făcut-o în mod sustenabil, iar acest lucru nu apare în discursul S&P”, mai consideră viceguvernatorul. rnrnO altă vulnerabilitate subliniată de S&P este deficitul de cont curent ridicat al României.rnrn”Corecţia acestuia a început, dar se face treptat, nu vrem să vedem corecţii mari, care să rişte să fie dezordonate”, a spus Popa, menţionând că BNR estimează o restrângere a deficitului de cont curent la 13,3% din PIB în acest an, de la aproximativ 14% din PIB anul trecut. rnrnPopa a adăugat că temperarea creşterii economice a României se va face în condiţiile diminuării ordonate a creditării, care va afecta mai ales cererea de consum şi cu precădere cea susţinută de creditul în valută. rnrnDe asemenea, această diminuare a cererii ar trebui să atragă şi o temperare a ritmului de creştere a importurilor, a menţionat Popa, în condiţiile în care analiştii de la S&P iau în calcul o încetinire a exporturilor României în contextul intrării în recesiune a statelor partenere din UE. rnrnUn alt argument care nu a fost luat în calcul de agenia de rating este acoperirea datoriei pe termen scurt, mediu şi lung a României, prin rezervele valutare, de 92,4%, consideră viceguvernatorul.rnrn”Este un raport substanţial. Să nu uităm că, la contul curent, mai avem un lucru important care ne diferenţiază de anul 2007, şi anume că investiţiile străine directe şi transferurile de capital s-au majorat, acoperind în prezent 68,5% din deficitul de cont curent. Ne aşteptăm ca această acoperire să fie mai bună ca în 2007, chiar dacă ar putea să scadă până la sfârşitul anului”, a mai precizat Popa.rnrnEl a menţionat, de asemenea, încetinirea avansului real al creditării, de la 55% în ianuarie 2008, la 40% în septembrie. De asemenea, ritmul de creştere a creditării a încetitnit pe împrumuturile în lei, de la 36% în ianuarie la 27% în septembrie. Pe valută, temperarea a fost de la 74% la 47,3% . rnrnCa un avantaj pentru România, Popa a menţionat şi nivelul relativ scăzut al intermedierii financiare, de aproximativ 40% din PIB în acest an, “care ne protejează şi dacă economia încetineşte”, având în vedere că, în alte ţări, intermederea financiară este de 100%. rnrnReferitor la reacţia pieţei la decizia S&P, Popa a menţioant că, pe piaţa riscului de încetare de plăţi (CDS), spread-urile erau la 631 de puncte de bază înaintea deciziei.rnrn”E adevărat că la jumătatea anului aceste spread-uri erau la 230, ajungând apoi la 631, însă piaţa nu a reacţionat la decizia S&P, spread-urile coborând la 615 aseară, iar ultima cotaţie pe care am văzut-o azi (marţi, n.r.) era de 578 de puncte”. rnrnPopa consideră că “în mare parte, ceea ce ar fi putut determina, în condiţii normale de piaţă această decizie a S&P e deja internalizat de piaţă, în condiţiile actuale de criză pe plan internaţional”.rnrnDin acest motiv, impactul deciziei ar trebui să fie limitat la creşterea costului finanţării externe. rnrnUn alt avantaj important pentru România este calitatea de membru UE, a spus Popa, menţionând că alte agenţii de rating au o perspectivă diferită, care iau în calcul mai mult statutul de membru UE al unui stat. rnrnAgenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a anunţat, luni, că a coborât cu o treaptă ratingurile României pentru împrumuturile în valută, de la ‘BBB-/A-3’ la ‘BB+/B’, şi pentru creditele în lei pe termen lung, la ‘BBB-‘, ca urmare a riscurilor legate de finanţare. În schimb, agenţia a menţinut ratingul ‘A-3’ pentru împrumuturile în lei pe termen scurt. Calificativul pentru transfer şi convertibilitate a fost coborât la ‘BBB+’, de la ‘A-‘. Ratingurile au perspectivă negativă.rn