Practica la nivelul Uniunii Europene privind modalitatea de calcul al ratelor arată că toate cele 15 state verificate utilizează cele două metode de rambursare a creditelor reglementate în România, respectiv ratele egale (anuitățile) și ratele descrescătoare, potrivit studiului ″Modalitatea de calcul al ratelor în statele din Uniunea Europeană″, realizat de PwC, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), in care se adauga:
Sondajul referitor la legislația și practica privind modul de calcul al ratelor a cuprins Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania și Ungaria, ceea ce acoperă 85,4% din activele bancare din Uniunea Europeană.
În opt state: Austria, Franța, Grecia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania și Ungaria, ratele egale (anuitățile) reprezintă metoda practicată covârșitor la scară largă.
În niciuna din cele 15 țări verificate nu este practicată metoda de rambursare în care principalul este egal cu dobânda, propusă de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Metodele de rambursare a creditelor nu sunt reglementate prin lege în niciunul din cele 15 state, spre deosebire de cazul României, care are legiferate ratele egale (anuitățile) și ratele descrescătoare la creditarea de consum. Practica locală este aliniată la literatura de specialitate locală, care la rândul ei este în linie cu literatura europeană.
Metoda propusă de ANPC este contrară intereselor consumatorului și prezintă anumite dezavantaje critice ce anulează viabilitatea practică, arată studiul.
Astfel, aplicarea este imposibilă pentru că duce la maturitate infinită, necesitând 72 de ani pentru a amortiza 99,9% din sold pentru un credit ipotecar și 45 de ani pentru un credit de consum.
Cazul special al impunerii unui prag de timp arbitrar (spre exemplu stingerea impusă a creditului după 30 de ani) înseamnă în practică o plată balon semnificativă pentru consumator ce poate ajunge între 5-10% din valoarea împrumutului și ceea ce nu respectă reglementările cu privire la gradul de îndatorare.
Pentru consumator, egalitatea forțată a principalului cu dobânda înseamnă o rambursare accelerată a principalului în primele perioade, respectiv un efort financiar considerabil mai mare.
Ca atare, accesibilitatea la credite scade considerabil sub metoda propusă de ANPC, principal egal cu dobândă, pe fondul creșterii primei rate. În condițiile actuale de piață, o familie ar avea nevoie de un venit salarial cu peste 70% – 90% mai mare pentru a accesa același credit dacă ar fi rambursat în metoda principal egal cu dobândă, comparativ cu metoda ratelor egale.
Metoda de rambursare propusă de ANPC diminuează puternic abilitatea consumatorilor de a achiziționa locuințe. Raportat la nivelul salarial mediu al unei gospodării pe țară, metoda ratelor egale poate finanța 110% din prețul mediu la nivel național al unui apartament cu două camere, în timp ce metoda principal egal cu dobândă doar 59%.
Sectorul bancar a susținut constant nevoile populației și accesul la finanțare prin acordarea de credite noi. Corelația între nivelul creditelor imobiliare acordate populației și numărul de locuințe existente este de +0.99, ceea ce indică o puternică asociere între expansiunea creditelor ipotecare/ imobiliare și creșterea numărului de locuințe.
Corelația între nivelul creditelor noi de consum acordate gospodăriilor și nivelul cheltuielilor lunare de consum este de +0.65, ceea ce relevă faptul că, prin intermediul creditelor, băncile stimulează direct nivelul de consum în economie și implicit creșterea economică.
Nu există comentarii pentru această știre.
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, consideră că este benefică transparența și cooperarea între bănci în perioada de stabilire a indicilor ROBOR (fixing), pentru care băncile au... detalii
Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite, conform unui comunicat, în care se adaugă: Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant. În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective. În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru... detalii
„Declarația lui Nicușor Dan care l-a indignat pe CTP: „Cum poți să spui așa ceva și să te pretinzi matematician?” titrează Hotnews. "Cristian Tudor Popescu l-a criticat pe președintele Nicușor... detalii
România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, care a dus la o evoluție paradoxală. Pe de-o parte am înregistrat creșteri record ale PIB per capita... detalii
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania