Potrivit INS, producția industrială a crescut în iulie 2025 față de luna anterioară cu 3,8% pe seria brută însă a scăzut cu -0,3% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare.
Comparativ cu aceeași lună din 2024, s-au consemnat valori mai mari atât în termeni bruți (+2,7%) cât și ajustați (+2,3%).
În structură, industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale, a crescut cu 3,4% pe brut față de luna anterioară (surpinzător, ajustarea a dus rezultatul la -0,7%). Creșterea și mai pronunțată (+5,2% brut) consemnată în industria extractivă a devenit un avans modic (+1,9%) după sezonalizare iar segmentul energiei a consemnat diferența maximă (+6,5%, respectiv -0,5%).
Cumulat pe primele șapte luni ale anului, industria a înregistrat o scădere de -1,3% în termeni bruți și de -0,7% ajustat după sezonalitate. Segmentul determinant, industria prelucrătoare, a avut o evoluție mai slabă, cu -1,6% brut (-0,8% ajustat), în timp ce industria extractivă (-0,7% atât brut cât și ajustat) și energia (+0,3% brut și +0,9% ajustat) au ameliorat rezultatul de ansamblu.
Sectorul industrial păstrează trendul de deteriorare continuă din ultimii ani, atât a influenței pe creșterea economică cât și a ponderii industriei în PIB. Reamintim că, după -2,2% ca valoare adăugată brută în 2023, producția industrială a continuat să scadă în 2024 (-0,2%) și în prima jumătate a anului curent (-1,5% în prima variantă provizorie anunțată de INS).
Datele pot fi interpretate mai relevant dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună iulie pe intervalul 2018 – 2025, cu referința în nivelul mediu lunar consemnat pentru anul de referință 2021 (valoare 100). Diferența între indicele 107,1 din iulie 2018 și cel de doar 97,5% pentru iulie 2025 este elocventă.

Situația rămâne problematică, cu un rezultat ajustat sezonier în iulie 2025 ceva mai bun decât în aceeași lună a anului trecut dar departe de rezultatul din urmă cu șapte ani.Tendința de scădere după revenirea din 2022 a fost stopată dar corelația cu avansul PIB de numai +0,3% brut din S1 2025 ar trebui să dea de gândit (mai avem prognozată curent o creștere economică de +0,6%).
Printre ramurile industriale care au obținut rezultate mai bune în primele șapte luni din 2025, se numără fabricarea produselor farmaceutice (+21%), fabricarea de mobilă (+16,7%), serviciile anexe extracției (+16%), alte activități industriale (+14,7%), extracția minereurilor metalifere (+13%) și fabricarea produselor de cocserie și a celor obținute din prelucrarea țițeiului (+12,6%).
La polul opus s-au situat fabricarea produselor textile (-23,4%), a articolelor de îmbrăcăminte (-17,7%), fabricarea de mașini, utilaje și echipamente (-13,5%), industria metalurgică (-13,3%), prelucrarea lemnului (-9,8%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (-8,7%) și fabricarea produselor din tutun (-7,8%).
Pe tipuri de bunuri, în primele șapte luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024, rezultatele au fost în creștere clară doar la bunuri de folosință îndelungată (+13,2%). Au consemnat avansuri marginale industria energetică, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă etc (cu câte +0,3%) și bunurile de uz curent (+0,5%). Scăderi semnificative s-au înregistrat la bunuri de capital (-3,6%) și bunuri intermediare (-3,2%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor reafirmã cã atragerea fondurilor europene reprezintã prioritatea zero, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Agenția de evaluare financiarã Moody's Ratings a finalizat revizuirea periodicã a profilului de credit al României, reconfirmând potențialul solid de creștere economicã pe termen mediu și capacitatea de reziliențã a țãrii în fața șocurilor externe. Concluziile analizei valideazã direcția mãsurilor de consolidare fiscalã demarate în 2025 și subliniazã importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice. „Analiza Moody's confirmã faptul cã România deține o economie stabilã și un grad de dezvoltare care ne oferã o poziție competitivã în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptãrii bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formã responsabilã și corectã, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de... detalii
Autostrada Sibiu–Pitești este prima autostradă care traversează Munții Carpați și reprezintă un proiect strategic al rețelei rutiere naționale, fiind inclusă în Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T). Finalizarea proiectului este estimată pentru anul 2028, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, care se adaugă: Proiectul este structurat în cinci secțiuni și are ca obiectiv îmbunătățirea mobilității, reducerea timpilor de călătorie, creșterea siguranței rutiere și stimularea dezvoltării economice a regiunilor pe care le traversează. Implementarea este asigurată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Împrumutul reprezintă al doilea din cele două împrumuturi aprobate de Banca Europeană de Investiții, în valoare totală de 1 miliard de euro, destinate sprijinirii realizării Autostrăzii Sibiu–Pitești. Guvernul României a aprobat joi, 12 martie 2026, la propunerea Ministerului Finanțelor, proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al doilea contract... detalii
În perioada 9 martie 2026 – 3 aprilie 2026, românii pot subscrie în titlurile de stat cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 5,85%, 6,50%, respectiv,... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în ianuarie 2026 cu 2,15% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce intrase pe o traiectorie de creștere sistematică,... detalii
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile
9,69%, creșterea prețurilor în 2025. Inflația medie a fost de 7,3%
Comerțul, -4% în noiembrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior
România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare
Producția industrială, în creștere pe octombrie 2025
Prețurile industriale, inflamate de scumpirea energiei