Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în septembrie 2025 cu 0,87% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS.
După ce intrase pe o traiectorie de scădere și a coborât în iunie sub nivelul de la mijlocul anului trecut (-0,28%), acest indicator a revenit pe plus și a crescut până la 6,13%, în contextul unui efect de bază inflamat de scumpirea energiei.
La intern, creșterea anuală a urcat la +6,93% (deși avansul lunar a fost de 1,18%), semnal îngrijorător din perspectiva transmiterii în următoarele luni către indicele prețurilor de consum. La extern, avansul lunar de doar 0,09% s-a concretizat într-unul anual de +4,15%, în timp ce diferența dintre intern și extern s-a mărit de la doar 0,3 puncte procentuale la aproape 2,8 pp.
În structură, oarecum paradoxal, pe luna septembrie s-au consemnat avansuri modice la bunuri de capital (+0,27%), bunuri de uz curent (+0,10%) și bunuri de folosință îndelungată (+0,08%), în timp ce bunurile intermediare s-au ieftinit (-0,54%). În schimb, prețurile au crescut semnificativ pe segmentul energetic (+2,91%, după -2,75% anterior), ceea ce a determinat rezultatul de ansamblu.
Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, cea mai mare creștere s-a consemnat în industria energetică (+10,75%), urmată la mare distanță de bunurile de uz curent (+5,78%), bunurile de folosință îndelungată (+4,82%), bunurile intermediare (+3,78%) și industria bunurilor de capital (+2,66%).

De reținut, după ce productivitatea muncii în industrie coborâse în 2023 până la -3,3%, s-a situat la -1,5% pe parcursul anului trecut și a marcat un rezultat de +0,6% ca medie lunară (cu un declin de -0,6% în august) pe primele două treimi din 2025. Din păcate, rezultatele din industrie se păstrează, în termeni comparabili, la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani.
Pe ramuri de activitate, majorări mai mari de prețuri față de aceeași lună a anului trecut s-au consemnat la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+13,06%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+10,21%), prelucrarea lemnului (+9,03%), fabricarea de mobilă (+8,75%) și repararea mașinilor și echipamentelor (+8,71%).
Urmează fabricarea produselor de tutun (+8,40%), extracția cărbunelui (+7,94%), fabricarea băuturilor (+7,51%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+7,47%), a articolelor de îmbrăcăminte (+6,46%), alte activități extractive (+6,25%), fabricarea calculatoarelor (+6,20%), și fabricarea de mașini și utilaje (+6,05%).
Reduceri anuale de prețuri s-au consemnat doar la extracția petrolului și a gazelor naturale (-8,08%) fabricarea altor mijloace de transport (-5,99%) și în industria metalurgică (-0,70%) iar valori relativ mici au avut fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului (+1,34%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+1,50%).
Nu există comentarii pentru această știre.
România s-a situat în anul 2024 pe locul 23 între cele 27 de state membre UE în ceea ce privește salariul anual mediu ajustat, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele nouă luni din 2025 un deficit de 22.275 milioane euro, cu 8,6% mai mare față de aceeași perioadă a anului... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în septembrie 2025 cu 0,5% față de luna anterioară însă a crescut cu 1,3% după ajustarea cu... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în septembrie 2025 cu 0,87% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce intrase pe o traiectorie de scădere și... detalii
Bugetul României 2021 - 2024, datele certificate de Eurostat
Avansul PIB în prima jumătate din 2025, confirmat la doar +0,3%
România, pe podiumul creșterilor lunare de prețuri în UE
Deficitul contului curent, în creștere cu doar 4%
Distrugerea creativă și tehnologia au câștigat Premiul Nobel
România, pe locul trei în UE la creșterea costului muncii în T2 2025
Prețurile industriale - creșterea anuală a continuat, în pofida ajustării lunare
-4,54% din PIB, deficit bugetar pe primele 8 luni
Producția industrială, -1,3% pe primele șapte luni ale anului
Deficitul contului curent, +17% pe primele șapte luni ale anului