Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în septembrie 2025 cu 0,87% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS.
După ce intrase pe o traiectorie de scădere și a coborât în iunie sub nivelul de la mijlocul anului trecut (-0,28%), acest indicator a revenit pe plus și a crescut până la 6,13%, în contextul unui efect de bază inflamat de scumpirea energiei.
La intern, creșterea anuală a urcat la +6,93% (deși avansul lunar a fost de 1,18%), semnal îngrijorător din perspectiva transmiterii în următoarele luni către indicele prețurilor de consum. La extern, avansul lunar de doar 0,09% s-a concretizat într-unul anual de +4,15%, în timp ce diferența dintre intern și extern s-a mărit de la doar 0,3 puncte procentuale la aproape 2,8 pp.
În structură, oarecum paradoxal, pe luna septembrie s-au consemnat avansuri modice la bunuri de capital (+0,27%), bunuri de uz curent (+0,10%) și bunuri de folosință îndelungată (+0,08%), în timp ce bunurile intermediare s-au ieftinit (-0,54%). În schimb, prețurile au crescut semnificativ pe segmentul energetic (+2,91%, după -2,75% anterior), ceea ce a determinat rezultatul de ansamblu.
Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, cea mai mare creștere s-a consemnat în industria energetică (+10,75%), urmată la mare distanță de bunurile de uz curent (+5,78%), bunurile de folosință îndelungată (+4,82%), bunurile intermediare (+3,78%) și industria bunurilor de capital (+2,66%).

De reținut, după ce productivitatea muncii în industrie coborâse în 2023 până la -3,3%, s-a situat la -1,5% pe parcursul anului trecut și a marcat un rezultat de +0,6% ca medie lunară (cu un declin de -0,6% în august) pe primele două treimi din 2025. Din păcate, rezultatele din industrie se păstrează, în termeni comparabili, la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani.
Pe ramuri de activitate, majorări mai mari de prețuri față de aceeași lună a anului trecut s-au consemnat la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+13,06%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+10,21%), prelucrarea lemnului (+9,03%), fabricarea de mobilă (+8,75%) și repararea mașinilor și echipamentelor (+8,71%).
Urmează fabricarea produselor de tutun (+8,40%), extracția cărbunelui (+7,94%), fabricarea băuturilor (+7,51%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+7,47%), a articolelor de îmbrăcăminte (+6,46%), alte activități extractive (+6,25%), fabricarea calculatoarelor (+6,20%), și fabricarea de mașini și utilaje (+6,05%).
Reduceri anuale de prețuri s-au consemnat doar la extracția petrolului și a gazelor naturale (-8,08%) fabricarea altor mijloace de transport (-5,99%) și în industria metalurgică (-0,70%) iar valori relativ mici au avut fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului (+1,34%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+1,50%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile