Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în ianuarie 2026 cu 2,15% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce intrase pe o traiectorie de creștere sistematică, acest indicator a scăzut brusc în noiembrie 2025 dar a revenit ulterior și s-a apropiat de nivelul atins în octombrie anul trecut (7,81% față de 7,90%).
La intern, ecartul de scădere și apoi de creștere a fost încă și mai mare iar începutul anului a adus cel mai mare nivel al prețurilor industriale din ultimele 12 luni. Nu este un semnal bun din perspectiva transmiterii în următoarele luni către indicele prețurilor de consum, de care IPPI mai este despărțit de doar trei zecimi de procent.
În schimb, pe segmentul extern, avansul lunar de doar 0,61%, cu mult sub cel intern (2,76%) s-a concretizat într-o diminuare a creșterii anuale a prețurilor la 4,12%, față de 4,66% la finalul anului trecut. Diferența dintre intern și extern s-a expandat la peste 5 puncte procentuale, mai mult decât maximul anterior, consemnat în octombrie 2025.
În structură, pe luna ianuarie 2026 s-au consemnat creșteri moderate la bunuri de uz curent (+0,39%), bunuri de folosință îndelungată (+0,44%), bunuri de capital (+0,48%) și ceva mai pronunțate la bunuri intermediare (+0,69%). Influența majoră în sensul creșterii per total a venit din partea industriei energetice (+5,37%).
Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, cea mai mare creștere s-a consemnat în industria energetică (+14,30%, dar încă cele 16,59% înregistrate în octombrie 2025), urmată la mare distanță de bunurile intermediare (+5,20%) și bunurile de uz curent (+5,19%), în timp ce bunurile de capital (+3,89%) și cele de folosință îndelungată (+3,47%) au încheiat clasamentul în materie.

De reținut, după ce productivitatea muncii în industrie a coborâse în 2023 până la -3,3%, s-a situat la -1,5% în 2024 și a marcat o revenire modestă de +1% pe ansamblul anului trecut, după scăderi consecutive în prima treime și o evoluție oscilantă ulterioară, cu reveniri pe final de trimestru. Rezultatele se păstrează, în termeni comparabili, la un nivel sub cel atins în 2018, după ce producția industrială a marcat o scădere de -0,9% în 2025 față de 2024.
Pe ramuri de activitate, majorări mai mari de prețuri față de ianuarie 2025 s-au consemnat la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+19,38%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+12,98%), fabricarea de produse din cauciuc și mase plastice (+8,70%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+8,04%).
Urmează prelucrarea lemnului (+8,00%), fabricarea de mobilă (+7,44%), alte activități extractive (+6,30%), fabricarea produselor din tutun (+6,10%), fabricarea băuturilor (+5,95%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (+5,78%), marochinăria (+5,61%) și fabricarea de mașini și utilaje (+5,02%).
Reduceri anuale de prețuri s-au consemnat doar la fabricarea produselor de cocserie și a celor obținute prin prelucrarea țițeiului (-12,46%), extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-4,65%), fabricarea altor mijloace de transport (-1,25%) și repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor (-0,05%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie a.c. și a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanțelor publice, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Într-un context global volatil și un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe și presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România își respectă angajamentele și țintește, cu precauție, consolidarea fiscală și stabilitatea economică. Astfel, bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri și partenerilor externi. România rămâne un stat predictibil, garantând următoarele direcții strategice: Accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR Pentru a... detalii
Ministerul Finanțelor reafirmã cã atragerea fondurilor europene reprezintã prioritatea zero, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Agenția de evaluare financiarã Moody's Ratings a finalizat revizuirea periodicã a profilului de credit al României, reconfirmând potențialul solid de creștere economicã pe termen mediu și capacitatea de reziliențã a țãrii în fața șocurilor externe. Concluziile analizei valideazã direcția mãsurilor de consolidare fiscalã demarate în 2025 și subliniazã importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice. „Analiza Moody's confirmã faptul cã România deține o economie stabilã și un grad de dezvoltare care ne oferã o poziție competitivã în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptãrii bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formã responsabilã și corectã, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de... detalii
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile
9,69%, creșterea prețurilor în 2025. Inflația medie a fost de 7,3%
Comerțul, -4% în noiembrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior