Nivelul prețurilor din România față de media europeană a urcat la 55,2% față de 54,9% anterior, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Datele au fost strânse prin anchete în bugetele de familie în 2019 și prelucrate pentru a fi folosite în scopuri statistice în 2021, conform metodologiei europene.
Țara noastră figurează pe locul al doilea în topul țărilor membre UE cu cele mai mici prețuri, după Bulgaria (53,3%) dar semnificativ mai bine față de Polonia (60,1%) și Ungaria (66,8%).
Dacă, față de Ungaria, prețurile sunt mai mari decât la noi cu circa 17%, acest ecart se majorează la 26% comparativ cu Cehia și 36% față de Grecia.
De reținut, nivelul prețurilor este un element-cheie pe baza căruia care am reușit să ajungem cu PIB/locuitor la circa 70% din media UE după ajustarea spre paritatea puterilor de cumpărare standard, deși exprimat strict nominal în euro la prețurile curente din piață suntem doar la 38%.
[1]
Concret, cele 11.510 euro/locuitor consemnate pentru România se transformă, după echivalarea între prețurile de la noi și cele medii la nivelul UE27 (calculele refăcute după Brexit) într-un PIB echivalent (pentru corectă comparabilitate cu alte state) de 20.850 euro/locuitor, CA ȘI CUM prețurile ar fi aceleași în toate statele UE.
Pentru referință, menționăm și țările cu cele mai mari prețuri, unde este nevoie de sume mult mai mari exprimate în euro decât la noi pentru a procura aceeași cantitate de bunuri și servicii.
Topul este dominat de Danemarca (indice de prețuri 140,8%), Irlanda (135,4%) și Luxemburg (132%), în timp ce economiile cele mai mari ale Uniunii apar grupate pe locurile 9-12: Franța (113,4%), Germania (107,3%), Italia (101,7%) și Spania (96,3%).
Pentru a exemplifica relația care implică nivelul prețurilor, precizăm că, la nivelul puterii de cumpărare, 1.000 de euro în România echivalează cu 2.073 euro în Germania.
De asemeni, un câștig de 2.000 de euro pe lună în Germania ar fi echivalent cu unul de circa 4.950 lei în România la actualul curs de schimb euro/leu.
Astfel, ar trebui să fim mai atenți la avansul prețurilor, în convergența lor cu nivelurile europene (inevitabilă, pe măsură ce ne dezvoltăm), nu doar la majorarea câștigurilor sau a beneficiilor sociale oferite de stat.
Ideea ar fi să menținem ritmul de creștere a veniturilor SUSTENABIL peste avansul prețurilor și să nu presupunem că orice sumă încasată suplimentar se va traduce automat într-o majorare a puterii de cumpărare.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a urcat la 10,85%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,46% din mai 2025 a fost înlocuit de cel de +0,58% din mai 2026. Oarecum paradoxal, cea... detalii
România s-a situat în al doilea semestru din 2025 în topul european al creșterii prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un avans de... detalii
În primul trimestru din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,9%, cât... detalii
Pe ansamblul UE, carburanții și lubrifianții s-au scumpit cu 20,8% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, după ce avansul anual fusese de 12,9% în luna precedentă, consecutiv unei scăderi... detalii
Producția industrială, -2% pe seria brută în primul trimestru al anului
Inflația, 9,5% după metodologia europeană în aprilie 2026
Datoria publică, (încă) sub pragul de 60% în februarie 2026
Deficitul comercial, redus cu aproape o zecime în primul trimestru al anului
Comerțul cu amănuntul, scădere cu 5% pe primele trei luni din 2026
Pensia reală a crescut cu peste 6% în 2025
Prețurile alimentelor din România sunt mari, raportate la salariu
Scădere semnificativă a prețurilor industriale în februarie 2026
Construcțiile, scădere brută de 69% față de luna anterioară
Inflația din România, 8,3% după metodologia europeană în februarie 2026