România, care a înregistrat în 2008 o creştere economica record de aproximativ 7,8 la sută, se pregăteşte pentru o aterizare forţată a economiei, accentuată de prăbuşirea pieţelor şi deprecierea monedei naţionale, apreciază analiştii intervievati de AFP.rnrnProiectul de buget, pe care Guvernul format după alegerile din 30 noiembrie urmează să îl propună spre aprobare Parlamentului, se bazează pe o creştere a Produsul Intern Brut de 2,5 la sută şi un deficit public de 2 la sută, faţă de 5,2 în anul precedent.rnrnAceste cifre au fost totuşi contrazise luni de Comisia Europeană, ale cărei previziuni sunt mult mai pesimiste: creşterea nu va depăşi 1,75 la sută, în timp ce deficitul public atinge 7,5 la sută.rnrn”Cifrele de la Bruxelles se bazează pe datele furnizate de fostul Guvern”, s-a apărat premierul Emil Boc.rnrnDar analiştii şi cei din mediile de afaceri nu îşi ascund îngrijorarea, temându-se de o stagnare a economiei, chiar o intrare în recesiune, o prăbuşire a leului la un nivel fără precedent, o prăbuşire a exporturilor şi o creştere rapidă a ratei şomajului.rnrn”Anul 2009 va fi unul foarte prost pentru România”, a rezumat într-un interviu acordat AFP preşedintele Asociaţiei exportatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu.rnrn”Creşterea PIB prevăzută de Guvern este prea optimistă, dacă se va înregistra o creştere zero, va fi bine”, a adăugat el.rnrnÎn ceea ce priveşte exporturile, el pariază pe o scădere puternică a acestora în raport cu 2008, în timp ce “în primele zece zile ale lui ianuarie, exporturile către ţările din afara UE au scăzut cu 47 la sută”.rnrnAcest lucru este anticipat în pofida deprecierii leului, care a pierdut peste zece la sută din valoare de la începutul lui ianuarie şi a atins marţi cel mai mic nivel, moneda europeană fiind cotată la 4,3 lei.rnrn”Banca Centrală ar trebui să intervină pentru a opri prăbuşirea leului, deoarece valoarea sa actuală nu favorizează nici importatorii, nici exportatorii”, apreciază Ionescu.rnrnAceeaşi opinie este împărtăşită şi de preşedintele Asociaţiei oamenilor de afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, în opinia căruia ceea ce exportatorii ar putea câştiga din variaţia ratei de schimb se evaporă prin dobânda bancară, care a atins 20 la sută.rnrn”Companiile din întreaga lume beneficiază de tot felul de facilităţi din partea statelor respective, dar nu este şi cazul României”, a adăugat el.rnrnAntreprenorii români au cerut astfel injecţii de capital din partea statului şi crearea unui fond de garantare a împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.rnrnAceastă cerere a intervenit în timp ce, confruntându-se cu o scădere a comenzilor şi o lipsă tot mai mare de lichidităţi – din cauza neîncrederii băncilor – întreprinderile anunţă în cascadă opriri ale producţiei şi trimiterea în şomaj tehnic a mii de angajaţi.rnrnPotrivit Guvernului, numărul şomerilor ar trebui să treacă de 403.000 în decembrie 2008 (respectiv 4,4 la sută din populaţia activă) la 505.000 la sfârşitul lui 2009.rnrnPentru Matei Brătianu, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), această cifră este totodată “foarte subevaluată”. “Cu imigranţii care se vor întoarce în România determinaţi de criza din ţările occidentale, numărul cererilor de muncă va atinge 800.000, chiar un milion”, anticipează el.rnrnSindicaliştii se aşteaptă, pe de altă parte, la tensiuni sociale, care riscă să contamineze atât sectorul privat, cât şi funcţia publică.rnrnÎn acest context dificil, problema unui apel la FMI, care ar putea oferi o gură de oxigen economiei, revine din ce în ce mai des în dezbateri.rnrnCalificată drept “ultima soluţie avută în vedere” de preşedintele Traian Băsescu, care apreciază că economia românească nu poate să se plieze pe “forma” impusă de FMI, un împrumut este considerat de preferat de Pogonaru.rnrn”Nu sunt un susţinător al FMI, dar cred că în acest moment România are nevoie de un astfel de acord, chiar şi doar pentru a apăra leul”, susţine omul de afaceri.rn
Nu există comentarii pentru această știre.
Motivul pentru care Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru că s-ar fi înțeles să crească indicele ROBOR este transparența în timpul stabilirii dobânzilor (fixing). Este vorba de faptul că în... detalii
Investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR nu presupune acordarea automată a unor despăgubiri clienților băncilor care au credite în lei cu dobânzi variabile, acestea putând fi obținute doar prin acțiuni în... detalii
Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. "Pentru politica unei bănci centrale, acest decalaj are o... detalii
Între ROBOR, EURIBOR și LIBOR există diferențe de metodologie, de guvernanță și de funcție economică, astfel încât eventuale comparații nu pot fi susținute atunci când se evocă amendarea băncilor, conform... detalii
Cum este pus la punct un jurnalist de cititorii lui, în cazul „judecătorii au suspendat un comunicat de presă”
La fel ca Temu și AliExpress, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de informații false destinate înșelătoriilor și fraudelor online
Cum justifică economistul-șef al BNR că este benefică, nu ilegală, cooperarea între bănci pentru stabilirea ROBOR
Bancherii susțin argumentele economistului-șef al BNR împotriva deciziei Consiliului Concurenței privind ROBOR
Acesta nu este jurnalism de calitate
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român