Produsul Intern Brut (PIB) pe al treilea trimestru din 2022 a crescut cu 4% în termeni reali și cu 4,7% pe seria ajustată sezonier, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
Potrivit INS, rezultatul cumulat pe primele trei trimestre ale anului curent a fost de +5% pe seria brută, deși numai +4,3% pe seria ajustată sezonier.
Avansul faţă de trimestrul precedent a fost de 1,3%, cea mai mare valoare dintre statele care au comunicat datele-semnal la Eurostat, alături de Cipru și peste Polonia(+0,9%) și peste Suedia (+0,7%) și Bulgaria (+0,6%). Principalele noastre partenere în comerțul exterior au înregistrat valori ceva mai mici, cu Italia la +0,5%, Germania menținută surprinzător în domeniul pozitiv (+0,3%) și Franța la +0,2%.
De reținut, valoarea bună de creștere pe al treilea trimestru al anului curent a venit pe fondul unui efect de bază defavorabil. Raportarea rezultatului s-a făcut față de un rezultat economic pe T3 2021 (+6,9%) care a confirmat revenirea din pandemie. Apoi, în T4 2021, s-a produs o încetinire la doar +1,3%, echivalentă cu reeditarea rezultatului din T4 2019, ultimul dinaintea pandemiei (-1,3% în T4 2020).
Distribuția PIB pe T1-T3 la T4, în mod uzual de tip 70%/30%, cu pondere relativă mai mare a ultimului trimestru, arată că, pentru a se realiza prognoza curentă de creștere economică a CNSP (+4,6%), ar fi necesar în T4 2022 un rezultat brut de +3,7%, altminteri favorizat de efectul de bază al rezultatului ceva mai slab de la finalul anului trecut. Astfel, obținerea nivelului scontat per total în 2022 depinde de păstrarea în intervalul octombrie – decembrie a unui avans economic relativ robust în condițiile date.
Întrucât seria ajustată sezonier a fost modificată semnificativ față de ultima variantă prezentată (cea din 12 octombrie 2022), vă prezentăm și situația la zi a evoluției economice de la un trimestru la altul. De remarcat scăderea masivă a valorii comunicate pentru primul trimestru al anului curent, de la +5,3% la doar 1,5% (probabil, după revizuirea ajustării cu prețurile), deși pentru T2 a fost păstrat nivelul de 1,3%.
[1]
În context, iată cum a evoluat valoarea estimată pentru PIB 2022 pe parcursul celor mai recente patru prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici. Cu observația foarte importantă că pe parcurs s-au adăugat peste 80 miliarde lei la rezultatul economic iar creșterea avută în vedere la construcția bugetară s-a mărit cu 0,3 puncte procentuale.
[2]
Astfel, se prefigurează un PIB în termeni nominali semnificativ mai mare decât cel anunțat inițial pentru anul 2022. Din păcate, însă, prognoza de inflație a urcat și ea concomitent și foarte mult (de la 9,5% spre 15,2% pe final de an ca prețuri la consumator și, atenție, Banca Națională a anunțat deja un nivel de 16,3%. Deja, pe estimarea din octombrie, deflatorul utilizat la trecerea rezultatului economic în prețurile perioadei de bază, pentru a obține creșterea reală a PIB, a ajuns mai mult decât dublu.
[3]
În acest moment, întrebarea nu este dacă PIB-ul va ajunge la aproape 1.400 miliarde lei ci dacă deflatorul nu va fi mai mare decât cel recent revizuit, dar păstrat sub nivelul IPC.
Experiența anilor anteriori arată anterioară arată că, deși subestimat sistematic la momentul primelor prognoze, deflatorul s-a situat PESTE inflația medie. Ceea ce ar reduce rezultatul creșterii economice anticipate, în termeni reali.
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile