Plasamentele in lei aduc cele mai mari randamente din Europa Centralã si de Est

Plasamentele în lei românesti aduc investitorilor strãini o rentabilitate suplimentarã de circa 6% pe an din diferenta de dobânzi între piata româneascã si zona euro si din aprecierea monedei nationale, aratã, marti, un raport Erste Bank privind accentuarea inflatiei din centrul si estul Europei.rnrnRandamentul suplimentar sau “prima de randament” – cum este denumitã de analistii de la Erste – este estimatã sã fie cuprinsã între 2-6% pe an în urmãtorii doi ani în tãrile din Europa Centralã si de Est, mai ales ca urmare a accentuãrii inflatiei în întreaga zonã. rnrnÎn România, inflatia ridicatã mentine dobânzile cu circa 3,4% mai mari fatã de cele din zona euro, iar aprecierea leului adaugã încã 2,9% pe an pe an la “prima de randament”. rnrn”În mãsura în care tãrile converg în ceea ce priveste nivelurile veniturilor si preturilor, ne asteptãm ca aceastã primã sã rãmânã la valori pozitive în tãrile cu un regim flexibil al ratei de schimb valutar si al tintelor de inflatie”, spune Juraj Kotian, analist al Erste Bank. rnrnPrincipalul factor care genereazã primele de randament este inflatia mare din zonã, cauzatã de scumpirea produselor alimentare si petrolului pe plan mondial, care însã au un impact mai ridicat asupra inflatiei din tãrile central si est-europene, deoarece aceste mãrfuri au o pondere mai ridicatã decât în vestul Europei în indicele preturilor de consum, indicator care mãsoarã inflatia. rnrnDin acest punct de vedere, România este “cazul extrem” printre tãrile din regiune, cu o pondere de 38,92% a bunurilor alimentare în cosul preturilor de consum folosit de Institutul National de Statisticã (INS) la calculul inflatiei din 2007, fatã de 17-20% în celelalte state din zonã. Astfel, la inflatia anualã de 6,84% din octombrie, a contribuit semnificativ scumpirea bunurilor alimentare cu peste 10%, observã analistii Erste. rnrn”Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, în special pentru titei, grâu si lapte praf, s-au dovedit a fi factori esentiali pentru cresterea inflatiei din ultimele luni. În timp ce cererea tot mai ridicatã la nivel mondial pentru grâu si lapte praf poate continua sã exercite presiuni asupra preturilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui sã ducã la o scãdere a preturilor, dacã perioadele de secetã nu se vor repeta anul viitor”, se aratã în raport. rnrnTotusi, accentuarea inflatiei nu va genera reactii semnificative din partea bãncilor centrale, cred analistii Erste, deoarece factorii principali care au generat cresteri de preturi sunt în afara sferei de influentã a politicilor monetare. rnrn”Ne asteptãm ca bãncile centrale sã nu reactioneze pe deplin la acesti factori, întrucât sunt factori exogeni, care foarte probabil au un efect temporar sau singular asupra inflatiei. Totusi, este foarte probabil ca bãncile centrale din Europa Centralã si de Est sã actioneze si ne asteptãm sã rãspundã inflatiei ridicate prin intermediul unor cresteri modeste ale dobînzilor sau cel putin prin lansarea unor comentarii alarmiste, care sã sustinã eforturile depuse în vederea reducerii inflatiei”, considerã Juraj Kotian. rnrnDe altfel, inflatia mai mare din regiune, asociatã cu aprecierea monedelor fatã de euro, accelereazã procesul de convergentã spre zona euro la nivelul preturilor. “Convergenta preturilor în regiunea Europei Centrale si de Est trebuie perceputã ca un efect natural al convergentei veniturilor. Mai mult, conditiile monetare înãsprite bazate pe aprecierea valutelor si diferentialele ratelor dobânzii oferã beneficii importante celor care investesc în valutele Europei Centrale si de Est”, mai spune Kotian. rnrnExistenta unei prime de rentabilitate în tãrile din regiune ar trebui sã ajute bãncile centrale în eforturile lor de dezinflatie, deoarece sporeste cererea pentru valute central si est-europene, ceea ce ar putea avea drept efect înclinarea distributiei acestei prime “mai degrabã cãtre aprecierea ratei de schimb valutar decât cãtre diferentialele ratei dobânzii”. rnrnDupã investitiile în leul românesc, cele mai mari randamente suplimentare ar putea fi generate în perioada 2008-2009 de plasamente în zlotul polonez, de circa 3,6% pe an, urmate de cele în coroana cehã, estimate la aproximativ 2,5% pe an pentru acelasi interval. rnrnForintul ungar ar putea aduce o primã de rentabilitate de aproximativ 2% pe an, estimeazã analistii de la Erste Bank, deoarece în Ungaria “cresterea economicã fortatã oferã doar un imbold modest pentru convergenta preturilor si argumente pentru înãsprirea excesivã a politicii monetare”. rnrnrnCea mai micã primã va fi generatã de plasamentele în coroana slovacã, monedã care a fost inclusã din acest an în mecanismul ratelor de schimb ERM2 – “anticamerã” a zonei euro – în care variatia monedei fatã de moneda europeanã este controlatã, neputând depãsi 15% fatã de un nivel stabilit al cursului. rnrn”Ne asteptãm ca prima de rentabilitate pentru investitiile în coroane slovace sã fie în medie aproape de zero pentru perioada 2008-2009, întrucât rata de schimb valutar va fi fixã, iar dobânzile se vor alinia la zona Europei, datoritã adoptãrii monedei Euro”, aratã Juraj Kotian. rn