Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut cu doar 0,6%, potrivit datelor semnal publicate de INS. Rezultatul pe T4 2025 a fost marginal mai bun (+0,1%) decât în același trimestru din anul anterior însă ajustarea cu sezonalitatea în volume înlănțuite cu baza 2020 a condus la un dezamăgitor -1,9%.
Astfel, estimările curente privind păstrarea avansului de 0,9% consemnat după primele trei trimestre ale anului trecut au fost date peste cap iar România a intrat în așa-numita „recesiune tehnică”, care reflectă o scădere semnificativă a consumului, pe fondul efortului de echilibrare bugetară și a balanței comerciale (ambele reușite dar cu prețul ajustării creșterii PIB).
Tehnic, modalitățile de calcul oferă date diferite, care oferă indicii pentru specialiști. Simplificat, pentru public e mai importantă varianta brută, care arată păstrarea unei creșteri trimestriale minimale în termeni anuali, cu observația că trendul PIB anual este clar descrescător (2,3% în 2023, 0,9% în 2024 și 0,6% în 2025) iar evoluția din T4 2025 este cea mai slabă din cele 12 trimestre prezentate de INS.
În context, reamintim că va urma varianta provizorie 1, recalculată ulterior în varianta provizorie 2, care va rămâne valabilă anul acesta. După un an se va anunța varianta semidefinitivă iar cea definitivă va rămâne „bătută în cuie” de-abia în 2027.
Dincolo de rezultatul situat mult sub prognoza inițială (+2,5%), în baza căreia s-a întocmit bugetul pe 2025, și chiar în raport cu prognoza de toamnă (+0,9%, în condițiile în care uzanțele istorice indicau pentru finalul de an o valoare apropiată de cea din primele trei trimestre) se poate decela o tendință de revenire spre echilibrele economice.
Practic, s-a contabilizat de-abia acum nota de plată pentru excesele electorale în baza cărora s-au acordat diverse beneficii (de unde și depășirea consistentă a deficitului inițial prevăzut pentru 2024, de la -5% la -8,7% din PIB pe cash, respectiv -9,3% din PIB pe contabilitatea europeană ESA).
În acest tablou problematic pentru creșterea economică pe anul în curs există și o veste bună. Tocmai valoarea neașteptat de mică înregistrată pentru T4 2025 va constitui baza de raportare pentru T1 2026 și pentru T4 2026. Adică va oferi, din punct de vedere al calcului statistic o poziționare favorabilă pentru o revenire a PIB la valori mai consistente.
Dacă ar fi ceva de învățat din modul în care s-a făcut politica economică în ultimii doi ani ar fi să nu se mai forțeze politic economia și să avansăm sustenabil, fără accelerări urmate de frânari bruște. Vom vedea dacă a învățat cineva ceva, nu doar din cei care iau decizii dar și publicul larg, așteptat la vot în 2028 și (din nou) în 2029.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a urcat la 10,85%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,46% din mai 2025 a fost înlocuit de cel de +0,58% din mai 2026. Oarecum paradoxal, cea... detalii
România s-a situat în al doilea semestru din 2025 în topul european al creșterii prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un avans de... detalii
În primul trimestru din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,9%, cât... detalii
Pe ansamblul UE, carburanții și lubrifianții s-au scumpit cu 20,8% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, după ce avansul anual fusese de 12,9% în luna precedentă, consecutiv unei scăderi... detalii
Producția industrială, -2% pe seria brută în primul trimestru al anului
Inflația, 9,5% după metodologia europeană în aprilie 2026
Datoria publică, (încă) sub pragul de 60% în februarie 2026
Deficitul comercial, redus cu aproape o zecime în primul trimestru al anului
Comerțul cu amănuntul, scădere cu 5% pe primele trei luni din 2026
Pensia reală a crescut cu peste 6% în 2025
Prețurile alimentelor din România sunt mari, raportate la salariu
Scădere semnificativă a prețurilor industriale în februarie 2026
Construcțiile, scădere brută de 69% față de luna anterioară
Inflația din România, 8,3% după metodologia europeană în februarie 2026