Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut cu doar 0,6%, potrivit datelor semnal publicate de INS. Rezultatul pe T4 2025 a fost marginal mai bun (+0,1%) decât în același trimestru din anul anterior însă ajustarea cu sezonalitatea în volume înlănțuite cu baza 2020 a condus la un dezamăgitor -1,9%.
Astfel, estimările curente privind păstrarea avansului de 0,9% consemnat după primele trei trimestre ale anului trecut au fost date peste cap iar România a intrat în așa-numita „recesiune tehnică”, care reflectă o scădere semnificativă a consumului, pe fondul efortului de echilibrare bugetară și a balanței comerciale (ambele reușite dar cu prețul ajustării creșterii PIB).
Tehnic, modalitățile de calcul oferă date diferite, care oferă indicii pentru specialiști. Simplificat, pentru public e mai importantă varianta brută, care arată păstrarea unei creșteri trimestriale minimale în termeni anuali, cu observația că trendul PIB anual este clar descrescător (2,3% în 2023, 0,9% în 2024 și 0,6% în 2025) iar evoluția din T4 2025 este cea mai slabă din cele 12 trimestre prezentate de INS.
În context, reamintim că va urma varianta provizorie 1, recalculată ulterior în varianta provizorie 2, care va rămâne valabilă anul acesta. După un an se va anunța varianta semidefinitivă iar cea definitivă va rămâne „bătută în cuie” de-abia în 2027.
Dincolo de rezultatul situat mult sub prognoza inițială (+2,5%), în baza căreia s-a întocmit bugetul pe 2025, și chiar în raport cu prognoza de toamnă (+0,9%, în condițiile în care uzanțele istorice indicau pentru finalul de an o valoare apropiată de cea din primele trei trimestre) se poate decela o tendință de revenire spre echilibrele economice.
Practic, s-a contabilizat de-abia acum nota de plată pentru excesele electorale în baza cărora s-au acordat diverse beneficii (de unde și depășirea consistentă a deficitului inițial prevăzut pentru 2024, de la -5% la -8,7% din PIB pe cash, respectiv -9,3% din PIB pe contabilitatea europeană ESA).
În acest tablou problematic pentru creșterea economică pe anul în curs există și o veste bună. Tocmai valoarea neașteptat de mică înregistrată pentru T4 2025 va constitui baza de raportare pentru T1 2026 și pentru T4 2026. Adică va oferi, din punct de vedere al calcului statistic o poziționare favorabilă pentru o revenire a PIB la valori mai consistente.
Dacă ar fi ceva de învățat din modul în care s-a făcut politica economică în ultimii doi ani ar fi să nu se mai forțeze politic economia și să avansăm sustenabil, fără accelerări urmate de frânari bruște. Vom vedea dacă a învățat cineva ceva, nu doar din cei care iau decizii dar și publicul larg, așteptat la vot în 2028 și (din nou) în 2029.
Nu există comentarii pentru această știre.
În ianuarie 2026, volumul lucrărilor de construcţii a consemnat un rezultat brut de -69% (!!) faţă de luna anterioară și de -4,6% după ajustarea cu numărul de zile lucrătoare şi... detalii
România s-a situat în februarie 2026 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat. Avansul prețurilor, de 8,3% după metodologia armonizată ce asigură... detalii
România a ocupat locul 20 între cele 27 de state UE la creșterea economică pe anul 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 0,7% am devansat de... detalii
Datoria publică a României a ajuns la 59,6% din PIB la finele lunii decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 1.138,3... detalii
Inflația anuală - scădere până la 9,31% în februarie 2026
Comerțul extern, cel mai mic deficit din ultimele 12 luni
Construcțiile, sectorul economic cel mai performant în 2025
PIB 2025, avans de doar +0,6% și recesiune tehnică pe final de an
Deficitul comercial, în scădere cu 2% pe 2025 față de anul anterior
Producția industrială, cu 15% sub cea din urmă cu șapte ani
Deficit comercial de 3 miliarde euro în octombrie, dar tendință de echilibrare a schimburilor externe
Codași la sănătate, în pofida ritmului de creștere
Deficitul comercial la 9 luni, aproape 25 miliarde euro
Prețul electricității în România, cel mai mare din regiune ÎNAINTE de liberalizare