Lucian Croitoru: Zona euro, un adevar care nu convine - nici dezechilibrele bugetare si nici nivelurile datoriilor publice nu sunt cauzele crizei in tarile PIIGS. Problema zonei euro o constituie dezechilibrele externe

Autor:

Bancherul.ro
Publicat la: 2012-01-11 12:18 Ultima actualizare: 2012-01-11 12:18

Actualul plan de tratare a crizei din zona euro are ca punct central adoptarea unui acord fiscal care prevede limitarea deficitelor bugetare structurale și a datoriei publice ca procent din PIB prin prevederi constituționale sau similare, scrie Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, intr-o analiza (VEZI analiza in documentul atasat) publicata pe site-ul bancii centrale. rnrnSe speră ca includerea în constituții a acestei reguli (pe care o denumim în continuare regula D/D) va contribui pe termen scurt la refacerea încrederii, iar pe termen lung la o mai mare stabilitate economică și financiară. rnrnCu toate că este necesară, o astfel de regulă nu va aduce beneficiile dorite dacă este implementată prea devreme și dacă nu este acompaniată de o regulă suplimentară care să schimbe anticipațiile entităților financiare referitoare la comportamentele guvernelor în perioadele de criză.rnrnPe termen scurt, regula D/D nu este un răspuns suficient la criza din zona euro deoarece nu vizează cauza de fond a crizei. Pe termen lung, regula nu limitează salvările entităților private de către guverne (SEPG), ceea ce permite sectorului privat să-și asume dezechilibre mai mari decât cele pe care le-ar considera prudente în lipsa posibilelor “salvări”de la guvern. Astfel, deficite și datorii publice relativ mici pot coexista cu dezechilibre uriașe în sectorul privat, care pot fi la fel de distrugătoare ca și cele din sectorul public. Dezechilibre mari ale sectorului privat pot oricând genera o criză.rnrnCauza crizei zonei eurornrnDeși pot crea probleme în viitor, nici dezechilibrele bugetare și nici nivelurile datoriilor publice nu sunt cauzele crizei în țările PIIGS. Înainte de criză, în perioada 1999-2007 doar Grecia, Portugalia (din grupul PIIGS) Malta și Slovacia au avut deficite bugetare medii mai mari de 3 la sută din PIB. rnrnPragul de 60 la sută din PIB la datoria publică a fost depășit doar de Italia și Grecia din grupul PIIGS; la nivelul întregii zone euro, acestora li se adaugă Belgia, Franța, Cipru, Malta, Austria și Germania.rnrnProblema zonei euro o constituie dezechilibrele externe. Deficitele de cont curent relativ mari sunt o trăsătură comună a țărilor PIIGS, cu excepția Italiei. rnrnPentru aceste țări, deficitele de cont curent s-au adâncit în perioada 1999-2007 față de perioada 1990-1998. În schimb, în aceeași perioadă, deficitele lor fiscale s-au redus, sau au devenit surplusuri în cazul Irlandei și al Spaniei. Aceasta arată în mod clar că pentru aceste țări, exceptând Italia, problema adevărată, care a stat la baza crizei declanșate în 2007, o constituie dezechilibrele de cont curent ale sectorului privat. Grecia a avut o poziția specială, cu deficitul ei bugetar mediu de peste 5,5 procente din PIB.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Opinie

Linia de credit este Calul Troian al IFN-urilor

Linia de credit este Calcul Troian al IFN-urilor, cu care supraîndatorează populația. IFN-urile își ascund dobânzile mari în liniile de credit, împrumuturi de tip revolving, cum sunt cardurile de credit... detalii

În cazul ROBOR, justiția va decide dacă regulile concurenței sunt mai importante decât normele BNR

Motivul pentru care Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru că s-ar fi înțeles să crească indicele ROBOR este transparența în timpul stabilirii dobânzilor (fixing). Este vorba de faptul că în... detalii

Clienții băncilor nu pot primi automat despăgubiri în cazul ROBOR

Investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR nu presupune acordarea automată a unor despăgubiri clienților băncilor care au credite în lei cu dobânzi variabile, acestea putând fi obținute doar prin acțiuni în... detalii

Impactul inteligenței artificiale va fi profund, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. "Pentru politica unei bănci centrale, acest decalaj are o... detalii