Economia romaneasca este in curs de aterizare dupa un avant prea impetuos in ultimii ani, iar cursul valutar este considerat de catre bancheri a avea un rol cheie pentru evitarea unui “hard landing”. rnrnEconomistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, spune ca deprecierea prea brusca a cursului de schimb poate sa evite inflamarea inflatiei si riscul nerambursarii creditelor in valuta.rnrn”Exista cel putin doua motive pentru care deprecierea cursului nu trebuie sa fie prea brusca: inflamarea inflatiei si stabilitatea financiara, mai exact problemele celor cu credite in valuta”, spune Dumitru. Acestea sunt motivele pentru care Banca Centrala nu va lasa moneda locala sa se deprecieze prea mult, in conditiile in care, in actuala conjunctura, leul este condamnat sa se deprecieze.rnrnReprezentantul Raiffeisen a precizat ca leul se confruntă, în prezent, cu presiuni de depreciere puternice, aşa cum se întâmplă şi cu majoritatea valutelor emergente, care au un curs volatil din cauza percepţiei negative din partea investitorilor.rnrnDumitru mizează pe o stabilizare a cursului de schimb la un nivel mediu de 3,80 lei/euro în 2009, dar admite că volatilitatea cursului ar putea să fie destul de mare pe parcursul anului.rnrn”Cursul nu trebuie lăsat să se deprecieze foarte mult pentru că apar presiunile inflaţioniste şi anticipările inflaţioniste puternice, ce duc la instabilitate financiară. Acestea se vor accentua mai ales dacă euro va trece de 4 lei. De aceea vedem cum banca centrală ia măsuri de prevenire a deprecierii excesive a leului, dar pe termen mediu şi lung, situaţia trebuie reglată prin politici economice care să inspire credibilitatea economiei româneşti”, a mai spus Dumitru.rnrnReferitor la obiectivul adoptării monedei europene în 2014, el a precizat că e posibil să vedem încercări de accelerare a îndeplinirii condiţiilor de aderare, dată fiind protecţia pe care o conferă o monedă cu statul de rezervă la nivel internaţional, precum euro.rnrnEconomia României şi-ar putea tempera creşterea la 2,5% în 2009rnrnEconomia României şi-ar putea tempera creşterea la 2,5% în 2009, după un avans de circa 8,2-8,3% în acest an, dar important este că va putea să-şi continue creşterea, chiar mai mult decât decât alte ţări din UE, a spus, joi, la Viena, economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.rnrnDupă creşterea susţinută de circa 6% pe an din ultima perioadă, România va trebui să găsească măsuri care să îi asigure o aterizare lină a economiei, dar în nici un caz prin relaxări fiscale care să ducă la creşterea consumului, care a sporit cu încă 16% în trimestrul III, a explicat Dumitru.rnrnPotrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), produsul intern brut al României a înregistrat o creştere anuală de 9,1% în trimestrul III, respectiv cu 8,9% până la 335,2 miliarde lei (92,13 miliarde euro) în primele nouă luni din 2008, dar institutul va prezenta defalcat această creştere abia pe 15 decembrie.rnrn”Dacă scoatem din calcul agricultura, creşterea economică a încetinit deja destul de mult încă din trimestrul III, la 5,3%”, a estimat economistul şef al Raiffesien Bank România.rnrnUn pas esenţial este ca noul guvern să ia măsuri de susţinere a economiei, prin corelarea salariilor cu productivitatea muncii, în caz contrar, economia urmând să se autoechilibreze oricum, dar de o manieră mai dură, prin accelerarea inflaţiei şi deprecierea semnificativă a leului.rnrnRomânia nu are, însă, o problemă naţională cu şomajul, în condiţiile în care datele Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) arată un nivel de 5,9% al acestuia, relativ mic faţă de alte state, a mai spus Dumitru. El a explicat că e greu de anticipat câţi români se vor întarce din străinătate să lucreze în ţară, dar am putea vorbi de o problemă la nivel de stat doar dacă şomajul va atinge în jur de 10%. Dacă, în schimb, acesta se va limita la circa 6,5% situaţia va fi rezonabilă.rnrnEl a mai atras atenţia asupra deficitului bugetar, care a ajuns deja la 3% din PIB la sfârşitul lunii noiembrie şi este foarte probabil să depăşească acest nivel la finalul anului.rnrnCât despre 2009, dacă vor fi urmate toate angajamentele de majorări salariale, deficitul bugetar s-ar putea adânci lejer la 5-6% din PIB, a mai spus Dumitru şi a atenţionat că politicile fiscale şi salariale vor trebui să limiteze pe cât posibil acest deficit la 1-2% din PIB.rnrn”Trebuie luate măsuri de eficientizare a modului de cheltuire a banului public, astfel încât să fie tăiate cheltuielile care nu sunt necesare. Abia după aceea aş lua în calcul posibile majorări de taxe şi impozite, pentru creşterea veniturilor la buget. Pe termen mediu şi lung, însă, nu cred că vom putea scăpa de creşterea taxelor, dar aceasta va trebui gândită foarte bine şi e greu de spus dacă va fi vorba de TVA sau de cota unică”, a explicat Dumitru.rnrnRomânia trebuie să îşi creeze credibilitate prin forţe proprii, nu prin acorduri cu FMI rnrnDumitru a mai atras atenţia că România trebuie să facă tot posibilul să absoarbă cât mai multe din fondurile europene. Finanţarea prin proiecte de la Banca Mondială sau cofinanţarea fondurilor europene prin BEI, în special pentru infrastructură, ar fi de asemenea o soluţie, dar nu şi finanţarea de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).rnrn”Nu ştiu dacă e cazul unui acord cu FMI. Avem nevoie de credibilitate în faţa investitorilor străini prin măsuri proprii, nu prin FMI”, a mai spus Dumitru.rnrn
Nu există comentarii pentru această știre.
Aturitățile statului (Poliția, Guvernul) împreună cu firmele private (bănci, firme de IT) trebuie să construiască și să lanseze o platformă online pentru prevenirea și raportarea fraudelor online. Măcar în ultimul... detalii
Cine vrea un credit de la bănci sau IFN-uri, este verificat mai întâi la Biroul de Credit. Dacă împrumutul i se aprobă, semnează că-i vor fi raportate datele la Biroul... detalii
Băncile și IFN-urile nu te pot executa silit, dacă nu poți (nu dacă nu vrei) să-ți plătești rata la credit, de exemplu dacă-ți pierzi locul de muncă. Legea obligă instituțiile... detalii
„Acum am citit știrea cu concedierea lui Denis Rifai, după interviul cu Mugur Isărescu. Ce știi de platforma aceea minune AI cu care angajații BNR fac bani mulți? E reală,... detalii
De ce trebuie să evităm ATM-urile Euronet
De ce vreau pachetul ING More fără cardul Gold
În cât timp trebuie să primesc răspuns de la o bancă sau IFN?
Banca Transilvania intră în clubul băncilor care prezintă corect dobânzile la credite
M-au atras cu dobânzi bune, apoi mi-au luat comision
Insolvența personală: mai mulți administratori decât dosare (actualizat cu răspunsul ANPC)
Supraîndatorarea nu se combate cu birocrație europeană
Au venit cu contractul la poartă și m-au mințit cu refinanțarea
Băncile trebuie să lanseze un call center și o aplicație pentru fraude
Conversațiune peripatetică asupra schimbului, băncelor, polițelor, biletelor la ordine