„Inflația industrială” - trecută de 70% la intern, prețuri triplate la producția și furnizarea de resurse energetice

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2022-10-05 15:14 Ultima actualizare: 2022-10-05 15:14

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a crescut în august 2022 cu 1,85% față de luna anterioară și a urcat la cea mai ridicată valoare din ultimele 12 luni, respectiv 52,99%.

Datele INS arată o creștere lunară de 3,35% pe canalul pieței interne, unde s-a depășit pragul anual de 70%, în contrast cu reducerea de -1,62% pe filieră externă. 

Astfel, ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern (+70,82%) și a celor de pe piața externă (+22%) s-a expandat la aproape 50 de puncte procentuale. Tendința de majorare la extern de la începutul anului curent s-a inversat vizibil, în timp ce valoarea la intern a depășit recordul atins la finele primului trimestru al anului curent.

Explicația se regăsește aproape integral la indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic, situat la valoarea de +4,40% lunar, ceea ce a condus la o expandare de peste două ori și jumătate mai mare în termeni anuali (258,13%). S-au consemnat valori mult mai reduse la bunurile de uz curent (+0,93% lunar și +17,50% anual), bunuri de capital (+0,69%, respectiv +11,08%) și bunurile de folosință îndelungată (+0,41% lunar și +17,92% anual). Bunurile intermediare s-au ieftinit în august (-0,85%, dar +24,60% față de aceeași lună a anului anterior).

[1]

Datele arată că, pe fondul puseului creșterii prețurilor la energie, în pofida eforturilor de eficientizare, sectorul industrial achită facturi substanțiale. Costurile de producție s-au majorat semnificativ, cu subansamblele marginal mai accesibile dar peste produsele finite. Ceea ce afectează rezultatele din acest sector, situate sub nivelul din urmă cu cinci ani.

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri excepționale față de aceeași lună a anului trecut la furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+201%, ADICĂ TRIPLARE, după un avans lunar de +10,33%) extracția petrolului brut (+148,64%), extracția cărbunelui (+92,58%) și produse obținute din prelucrarea țițeiului (+72,21%, chiar și după cea mai mare diminuare din august, -14,69%).

Le urmează, cu ritmuri ridicate, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+44,82%), hârtia și produsele din hârtie (+33,82%), fabricarea produselor din tutun (+29,98%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+27,83%), industria alimentară (+29,03%), prelucrarea lemnului (+27,51%), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+18,57%) și industria metalurgică (+18,07%, după o scădere semnificativă pe august, -4,70%).

La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+4,40%), tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+6,26%), articolele de îmbrăcăminte (+6,34%), de pielărie și marochinărie (+7,83%), fabricarea articolelor textile (+8,44%), repararea și întreținerea echipamentelor (+9,74%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+9,86%).

În continuare, evitarea recesiunii va rămâne dependentă de facturile extrem de mari la energie, mai ales că, la intern, prețurile industriale au stabilit valori record.

Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în lunile următoare, pe lanțul de comercializare, cu afectarea puterii de cumpărare.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Guvernul renunță la Mastercard pentru portofelul digital

Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii

Salariul minim net pe economie crește la 2.699 lei din luna iulie 2026

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii

Toate platformele cripto sunt obligate să raporteze anual tranzacțiile la ANAF

Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii

Mobilizare pentru implementarea proiectelor din PNRR

Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii