Inflația anuală, redusă conjunctural până la 5,90%

Inflația anuală a scăzut conjunctural în aprilie 2024 până la 5,90%, potrivit datelor publicate de INS.

Avansul general prețurilor în a patra lună a anului a fost de numai 0,08% însă indicele de referință CORE 2 ajustat a crescut înapoi la 0,54%, aproape de nivelul lunii februarie. De reținut, inflaţia MEDIE anuală a coborât la 8,1%, de la 8,5% anterior.

Hotărâtoare pentru scăderea semnificativă a inflației lunare au fost scăderea cu peste 10% a prețului la gazele naturale livrate populației și ieftinirea cu aproape 5% a curentului electric. Dacă nu ar fi avut loc scumpirea semnificativă a țigărilor și tutunului, am fi asistat chiar la o trecere în domeniul negativ a indicatorului lunar IPC.

Pe metodologia europeană, inflația înregistrată de România în aprilie 2024 a fost de 0,36%, adică de peste patru ori mai mare decât cea pe metodologie națională iar rata anuală a inflației a fost de 6,3%. Valoarea MEDIE anuală a fost apropiată de cea autohtonă, respectiv 8%. Acestea sunt datele în termeni comparabili pe plan inteațional și anunțate în comunicatele Eurostat.

Prețurile produselor alimentare au avansat per total cu 0,37% (peste valoarea de 0,25% din luna precedentă), majorarea cea mai importantă fiind consemnată la produsele din cae (+0,60%). Cartofii s-au scumpit cu 2,49%, ajungând să dețină prima poziție în topul scumpirilor de la începutul anului curent (+12,1%).

Dincolo de creșterea sezonieră înregistrată de citrice și fructele meridionale (+1,97%), ar fi de remarcat o revenire a prețurilor la margarină (+4,27%) și ulei comestibil (+0,78%, deși -22,66% față de aceeași lună din 2023). Valori mai mici față de luna anterioară s-au consemnat la produse precum mălai (-1,41%), ouă (-1,06%), unt (-0,90%), lapte de vacă (-0,16%).

[1]

La mărfuri nealimentare, indicele a fost cel mai scăzut (-0,35%) prin decizii luate pe partea de energie electrică și gaze (energia termică s-a scumpit cu 4,20% însă are o pondere relativ mică în coșul de consum). În rest, prețurile au continuat să avanseze, de pildă +0,66% la îmbrăcăminte, +0,69% la încălțăminte, +0,80% la articole de igienă și cosmetice sau +0,70% la combustibili.

Pe segmentul de servicii, indicele a fost mult peste media generală (+0,63%), cu cele mai importante creșteri la apă, canal, salubritate (+1,17% și +16,49% pe ultimele 12 luni), igienă și cosmetică (+1,30%), îngrijire medicală (+1,00%) și la restaurante, cafenele, cantine (+0,66%). Transportul aerian s-a scumpit cu 10,79% dar are o pondere foarte redusă.

Din păcate, indicatorul CORE 2 ajustat, important pentru politica monetară, a crescut din nou și a ajuns la 0,54%, De reținut, de la începutul anului, a rămas peste valoarea de 0,34% consemnată în noiembrie-decembrie 2023. Ceea ce confirmă măsura prudentă de menținere a dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, deși menține perspectiva de reducere a acesteia.

[2]

Situația rămâne complicată, pe fondul indexării excesive a pensiilor și a menținerii unui ritm relativ ridicat al majorărilor salariale, deși productivitatea muncii a fost în scădere de la începutul anului. Creșterea puterii de cumpărare a angajaților și a pensionarilor a fost de peste 7%, ceea ce s-a văzut în creșterea semnificativă a cererii la începutul lui 2024.

Potrivit estimării curente a BNR, traiectoria de scădere a inflației apare cu o ajustare de circa un punct procentual în trepte de câte două trimestre consecutive, urmate de o scădere marginală în partea a doua a anului viitor. Nivelul de 5,7% la mijlocul lui 2024 presupune o reducere fezabilă a mediei lunare de la circa 0,5% în perioada mai – iunie 2023 până la 0,4% în anul curent.

[3]

Valoarea medie anuală a inflației ar urma să ajungă de la 8,1% în prezent până la 5,6% la finalul 2024, după ce rezultatul pentru decembrie 2023 a fost de 10,4%. Reintrarea IPC în coridorul vizat (2,5 +/-1 pp) se va produce de-abia la finalul anului viitor, când apare estimată o valoare de 3,5%, după 3,8% în T2 și 3,6% în T3.