Guvernul si BNR ar trebui sa ia mai repede masura garantarii tuturor depozitelor din banci

Mugur Isarescu si premierul Tariceanu ar fi trebuit sa declare astazi, dupa intalnirea avuta pe tema crizei financiare mondiale, ca si Romania va garanta suta la suta depozitele populatiei in banci. rnrnMai exact, rambursarea tuturor depozitelor, pentru ca ele sunt garantate teoretic, insa Fondul de Garantare nu are resurse pentru rambursarea acestora, in cazul falimentului unei banci mari.rnrnAr fi fost o decizia fireasca, in conditiile in care state mult mai puternice precum Germania, Irlanda şi Danemarca au anunţat că vor garanta integral depozitele constituite la bănci. Altele precum, Austria, au decis să majoreze plafonul de garantare, iar Suedia a anunţat că va ridica acest plafon la un nivel de două ori mai mare decât cel actual.rnrnDoar jumatate din valoarea depozitelor sunt garantaternrnÎn România, depozitele sunt garantate în limita unui plafon reprezentând echivalentul a 20.000 euro. La prima vedere, lucrurile ar fi linistitoare, intrucat peste 99% din numarul celor care au depozite in banci (populati si IMM-uri) se afla sub acest plafon. rnrnDaca se intampla insa ca una dintre primele 15 banci romanesti sa dea falliment Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar nu dispune de suficiente fonduri pentru a-i despagubi pe cei care se afla sub protectie. Ca sa nu mai vorbim de firmele mari, a caror bani nu sunt deloc garantati.rnrnIn privinta valorii depozitelor garantate (pana in plafonul de 20.000 de euro), acestea sunt mai putine decat cele negarantate.rnrnAstfel, valoarea totala a depozitelor garantate in cadrul plafonului de garantare se ridica la 47,1 miliarde lei, reprezentand 43,3% din valoarea totala a depozitelor din banci. Valoarea depozitelor negarantate este mai mare, de 61,7 miliarde lei, reprezentand 56,7% din totalul depozitelor, de 108,9 miliarde lei.rnrnIn privinta depozitelor persoanelor fizice, acestea au garantate numai 54,6% din valoarea totala a depozitelor constituite de persoanele fizice:76,4 miliarde lei.rnrnAsat incat, nu este exclus ca panica sa se instaleze si la noi, iar daca se intampla acest lucru, atunci nimeni si nimic nu mai poate salva banca supusa atacului deponentilor.rnrnChiar daca, daca punem la socoteala si rezervele minime obligatorii ale bancilor(RMO) la BNR, reprezentand 20% din valoarea pasivelor in lei si 40% din cele in valuta, atunci lucrurile par mai putin ingrijoratoare.rnrnPremierul si guvernatorul s-au limitat insa la a face declaratii linistitoare, in conditiile in care aud tot mai multa lume vorbind despre iminentul faliment a nu stiu carei banci romanesti, iar pe altii ca vor sa-si scoata banii din banca sau sa-i puna in casete de valori.rnrnRomânia va adopta în caz de necesitate măsuri de limitare a efectelor criei financiare de genul celor aplicate deja de unele state europene, a declarat, luni, premierul Călin Popescu Tăriceanu, la finalul întâlnirii cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.rnrnEl a precizat că problemele determinate de criza financiară internaţională au reprezentat unul dintre subiectele discutate cu guvernatorul BNR.rnrn”România, ca şi celelalte ţări europene, poate adopta măsuri în caz de necesitate. Nu are rost să discutăm acum de măsuri punctuale deoarece nu avem în acest moment o problemă”, a spus Tăriceanu, amintind că sistemul bancar nu este afectat în prezent de această criză.rnrnAlte măsuri dispuse de unele ţări europene au fost naţionalizarea parţială a unor bănci şi deschiderea unor linii de finanţare pe termen lung pentru instituţiile de credit.rnrnÎn Statele Unite, planul de salvare adoptat de Camera Reprezentanţilor şi promulgat de preşedintele american George W. Bush prevede a locarea 700 miliarde dolari pentru susţinerea sistemului financiar. De asemenea, statul a preluat unele bănci sau instituţii financiare, iar altele au fuzionat pentru a evita falimentul.rn