Estimare oficială în scădere pentru sectorul industrial în T1 2024

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2024-06-03 09:59 Ultima actualizare: 2024-06-03 09:59

Analiza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză referitoare la evoluţia industriei în primul trimestru al anului curent raportat la perioada corespunzătoare din anul precedent, conform estimărilor agenţilor economici, indică o tendință de reducere în special în ceea ce priveşte producţia industrială şi a stocurilor de produse finite, precum şi a productivităţii muncii, în timp ce volumul cifrei de afaceri deflatate cu indicele preţurilor producţiei industriale creşte, mai ales pentru piaţa inteă.

În ceea ce privește producţia industrială (-5,1%) și productivitatea muncii (-6%) se anticipează de către agenţii economici scăderi semnificative.

Totuși, ar urma să se consemneze creşteri de 6% ale cifrei de afaceri pe total, pe baza unei majorări de 8,4% a cifrei de afaceri pe piaţa inteă, însă numai 0,4% în ceea ce priveşte cifra de afaceri pe piaţa exteă.

Pentru stocurile de produse finite, agenții economici estimează o scădere amplă, de peste -21%, evoluţie previzibilă avându-se în vedere majorări succesive din primul trimestru pentru perioada 2022-2023. Numărul mediu de salariaţi ar urma să se majoreze cu 0,6%, ceea ce, împreună cu scăderea producţiei industriale în termeni reali explică reducerea importantă a productivității muncii.

La nivelul anului 2023, producţia industrială s-a redus cu 3%, comparativ cu anul anterior, în contextul scăderii cererii atât pe piaţa inteă, dar şi pe cea exteă.

Cele mai semnificative scăderi ale producţiei industriale au fost înregistrate în ramuri precum: tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (-16,5%, avându-se în vedere o cerere inteă scăzută de 7,4%), prelucrarea lemnului (-15,9%, cauza principală regăsindu-se în preţurile ridicate ale materiilor prime, comenzile extee reducându-se cu 31,6%), fabricarea produselor textile (o reducere de 13,3%, în contextul în care fabricile româneşti de textile continuă să resimtă presiunea costurilor ridicate în domeniu şi pierd teren în faţa altor ţări cu produse textile mai ieftine, ce oferă preţuri mai mici clienţilor retaileri), industria metalurgică (o scădere de 12,4%, valoarea crescută a preţurilor produselor energetice continuând să fie un factor important în reducerea producţiei acestei ramuri, iar comenzile intee au scăzut cu 10,6%), fabricarea de mobilă (-12,2%, în contextul unor scăderi de 16,5% a comenzilor extee).

La polul opus, au existat şi câteva ramuri industriale care au înregistrat creşteri ale producţiei la nivelul anului 2023, dintre care amintim: fabricarea calculatoarelor (10,3%, în coroborare cu măriri de 21,3% a cererii intee), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (4,2%, pe baza unei cereri intee în creştere cu 6,6%, faţă de anul 2022), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (4,1%, în contextul unei majorări importante a cifrei de afaceri destinate pieţei extee de 32,4%), alte activităţi industriale (3,1%, avându-se în vedere o majorare de 52,7% a cererii intee ale acestei ramuri).

Pentru T1 2024, ramurile pentru care se aşteaptă o scădere mai mare de 20% sunt repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor, activităţile de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor din tutun și fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.

Scăderi între 20% şi 10% ar urma să fie consemnate la fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, extracţia cărbunelui superior şi inferior și fabricarea produselor textile.

Ramurile cu o scădere între 10% şi 5% sunt extracţia minereurilor metalifere, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, alte activităţi extractive și fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. Minusuri între 5% şi 0% apar la fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie, în industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, industria energetică și extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.

Creşteri între 0% şi 5% figurează la fabricarea de mobilă, prelucrarea lemnului, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice și alte activităţi industriale.

Ramurile pentru care se estimează o creştere între 5 şi 10% sunt fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, industria alimentară și fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie. O singură activitate apare cu un ritm de peste 10%, și anume fabricarea altor mijloace de transport.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur

Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii

Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani

Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii

Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public

Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie a.c. și a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanțelor publice, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Într-un context global volatil și un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe și presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România își respectă angajamentele și țintește, cu precauție, consolidarea fiscală și stabilitatea economică. Astfel, bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri și partenerilor externi. România rămâne un stat predictibil, garantând următoarele direcții strategice: Accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR  Pentru a... detalii

Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor reafirmã cã atragerea fondurilor europene reprezintã prioritatea zero, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Agenția de evaluare financiarã Moody's Ratings a finalizat revizuirea periodicã a profilului de credit al României, reconfirmând potențialul solid de creștere economicã pe termen mediu și capacitatea de reziliențã a țãrii în fața șocurilor externe. Concluziile analizei valideazã direcția mãsurilor de consolidare fiscalã demarate în 2025 și subliniazã importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice.  „Analiza Moody's confirmã faptul cã România deține o economie stabilã și un grad de dezvoltare care ne oferã o poziție competitivã în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptãrii bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formã responsabilã și corectã, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de... detalii