Este acesta cântecul de lebădă al ROBOR-ului?

Va avea ROBOR-ul soarta fratelui său din străinătate, LIBOR, vechiul indice pentru dobânzile la creditele în dolari și franci elvețieni, dispărut nu de mult, în 2023, după mai bine de zece ani de la descoperirea cartelului LIBOR, când Barclays, UBS sau Deutsche Bank au primit amenzi record pentru că traderii lor au manipulat dobânzile?

LIBOR a fost înlocuit cu indici fără risc, precum SOFR pentru dolari, SONIA pentru lire sterline sau SARON pentru franci (CHF), care se calculează la fel ca IRCC: pe baza tranzacțiilor efective, eliminându-se riscul manipulării. În același timp, valoarea noului indice este mai mic, la fel ca IRCC, din simplul motiv că este calculat pe baza dobânzilor tranzacțiilor efective, nu (și) pe dobânzi anticipate de bancheri (cotații).

Pentru evitarea unui nou cartel LIBOR, adică pentru prevenirea riscului de manipulare a dobânzilor bancare, Europa a adoptat în 2019 regulamentul indicilor bancari, Regulamentul 1011/2019 (BMR), pe care administratorii indicilor trebuie să-l respecte și să fie autorizați în acest sens.

De exemplu, indicele PRIBOR din Cehia, fratele ROBOR-ului, este autorizat de ESMA, autoritatea europeană a indicilor, nu și ROBOR-ul, WIBOR-ul din Cehia sau BUBOR-ul din Ungaria.

Conform regulamentului, indicii bancari trebuie calculați în primul rând pe baza tranzacțiilor efective, iar dacă acestea lipsesc, pe baza unor modele de evaluare, așa-zisa metodologie hibridă.

Drept urmare, din octombrie 2019, Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat indicele fără risc ESTR (Euro short-term rate), calculat pe baza tranzacțiilor efective din piața bancară.

Dar pentru a-și conserva celebra birocrație, Europa nu a înlocuit vechiul EURIBOR cu ESTR, așa că cele două coexistă, ceea ce face ESTR nerelevant, chiar prin statutul său: de rezervă la EURIBOR.

Creditele în euro continuă să fie legate de EURIBOR, o rată mai riscantă și mai mare decât ESTR, dar care măcar este calculată conform noii metodologii hibride impuse de regulamentul indicilor, ceea ce o face mai puțin riscantă.

De exemplu, în timp ce EURIBOR la 3 luni este în prezent în jurul a 2,3%, ESTR este 1,9%.

Trebuie menționat că ESTR și restul indicilor fără risc sunt calculați pe baza tranzacțiilor pe termen scurt, de o zi (overnight), în timp ce EURIBOR la 3, 6 sau 12 luni, la fel ca ROBOR, include perioada împrumutului (3-12 luni), precum și riscul aferent unui credit. De aici principala diferență între valorile celor două tipuri de indici.

Am vrut să scăpăm de ROBOR din 2017

În noiembrie 2017, Bancherul.ro scria că “și noi vrem să scăpăm de ROBOR”, după ce se triplase în mai puțin de două luni, de la 0,6% la 2,20%.

Radu Ghețea, președintele de onoare al ARB, spunea atunci că și în România ar fi nevoie de un indice alternativ de dobândă la lei pentru creditele persoanelor fizice, pentru a se evita fluctuațiile ROBOR.

Iar Bancherul.ro sugera că BNR ar trebui să se implice “pentru crearea unui astfel de indice pentru lei, alternativ la ROBOR, cu un risc mai scăzut, pentru a putea fi aplicat în cazul creditelor în lei.”

Dar nu am renunțat la ROBOR nici după al doilea scandal ROBOR, de la finalul lui 2018, când guvernanții populiști de atunci, ajunși ulterior după gratii, au șantajat băncile cu o taxă „pe lăcomie”, dacă majorează prea mult ROBOR-ul, aflat în ascensiune chiar din cauza măsurilor luate de ei, care au dus la răbufnirea inflației.

BNR a propus IRCC-ul în schimbul eliminării taxei bancare, considerată atunci un pericol pentru siguranța sistemului bancar.

Mugur Isărescu i-a spus atunci senatorului Zamfir, prietenul lui Piperea, că ROBOR-ul nu poate fi manipulat, pentru că băncile au la dispoziție facilitățile permanente de creditare și depozit ale BNR, denumite în jargonul bancar culoar de dobândă de plus/minus 1% în jurul politicii monetare.

BNR și băncile au scăpat atunci basma curată, datorită inventării IRCC, dar care se aplică doar împrumuturilor persoanelor fizice. 

Aceasta a fost o greșeală. IRCC-ul trebuia aplicat tuturor contractelor de credit și astfel nu am mai fi avut acum, din nou, scandalul ROBOR, aproape 8 ani mai târziu.

ROBOR trebuie înlocuit cu IRCC la toate creditele

Primul scandal ROBOR a fost în 2008, când criza financiară a urcat la cer dobânzile, din cauza evaporării lichidităților.

Atunci Consiliul Concurenței a declanșat prima investigație, tot în urma unei declarații a guvernatorului Isărescu, care a acuzat unele bănci, specific trezorierul unei bănci, că au majorat nejustificat dobânzile, în paralel cu un atac speculativ asupra leului.

Consiliul Concurenței a închis însă acea investigație fără să găsească vreo problemă de concurență în privința stabilirii ratelor ROBOR. Principala concluzie a fost că trezorierul acuzat de BNR cerea, de fapt, altor colegi, să crească ROBOR-ul la nivelul dobânzilor plătite pentru tranzacțiile reale și să nu-l mențină artificial mult mai jos. Ceea ce nu s-a întâmplat, în urma intervențiilor BNR.

Pentru evitarea pe viitor a unor suspiciuni de manipulare a dobânzilor, ROBOR ar trebui înlocuit cu IRCC la toate creditele. Nimic mai simplu.

ROBOR ar putea rămâne astfel un indicator relevant doar pentru bănci, iar IRCC pentru credite.