Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor

La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:

„Eu lucrez cu 5.000 de oameni cinstiți, cărora le pasă de clienții lor. Lucrez într-o companie corectă și sunt sigur de asta. 

Mai mult de 99% dintre creditele ipotecare nou acordate la BCR au dobândă fixă și nu depind de ROBOR, iar toate creditele de nevoi personale au dobândă fixă, astăzi, la BCR și nici ele nu depind de ROBOR. 

Acestea fiind spuse, controversatul ROBOR doar arată prețul, nu îl stabilește. E ca un termometru. Nu el a cauzat febra, ci doar arată temperatura. În cazul de față, temperatura unei economii cu febră și cu deficite.

Dobânzile au crescut din cauza inflației, iar acesta a crescut din cauza războiului, a energiei scumpe și a deficitelor făcute de stat.

Ce și cum a făcut Consiliul Concurenței este incorect.

Noi nu avem nimic de ascuns și ne vom lupta pentru dreptate, dar mai ales pentru încrederea voastră. Aceasta este realitatea. Restul este manipulare.

Sergiu Manea, CEO BCR”

Comentariile la această postare au fost în majoritate critice la adresa băncii.

Cei mai mulți oameni cred că ratele la credite, în special Prima Casă, unde dobânzile sunt legate de ROBOR, au crescut foarte mult din 2022 din cauza băncilor, pentru că acestea s-ar fi înțeles între ele să crească ROBOR, cum a acuzat Consiliul Concurenței.

Dacă până acum nu au fost proteste privind creșterea dobânzilor, pentru că aparent oamenii au înțeles că acestea s-au majorat nu din cauza băncilor, ci a inflației și a modificării dobânzii BNR, amenda dată de Consiliul Concurenței i-a făcut pe oameni să răbufnească împotriva băncilor.

Principalele idei din comentariile la postarea BCR

• Din cauza băncilor, niște „cămătari”, au crescut ratele la credite atât de mult, mai ales în 2022:

„În 2022 am avut rata 1200 RON, În 2023 2200 RON, explicați asta.”

De exemplu, spune cineva într-un comentariu, rata în 2019 era 1200 de lei, acum e 2100 de lei.

„Am pornit de la o rată prima casă de 550 de lei în 2016 și acum am ajuns la 950 de lei. Cum îmi explicați această creștere?”

BCR a răspuns:

„Despre ROBOR, din păcate trebuie sá spunem că acesta este influențat nu de voința băncilor, ci de inflație și de starea economiei. Dobânda creditelor este indexată la ROBOR, iar când acesta crește sau scade, dobânda crește sau scade și ea.

Singurul lucru pe care îl putem spune este că 99% dintre creditele ipotecare nou acordate la BCR au dobândă fixă și nu depind de ROBOR. Sperăm să avem o soluție pentru dumneavoastră dacă veniți la noi.”

„Băncile sunt cămătari cu acte in regulă, serviciile lor ar trebui opționale nu obligatorii.”

„Realitatea… credit pentru apartament in 2021 ( rata 1250 lei) ….după 8 luni la început de 2022 ( rata 2100 lei) …explica asta. V.au demascat rețeaua de tâlhari si acum încercați sa ieșiți sfinți prin manipulare in mediul online. Știm cine sunteti….niște mizerii.”

BCR a răspuns:

„Hai sa vorbim pe sleau. Romania are astazi inflatie de 10%, Robor este 6% iar BCR are oferta de credit ipotecar la 5%. Rata inflatiei in Germania 3%, rata inflatiei in Romania 10%.

Tot astazi in piata bancile din Romania atrag depozite, din care acorda credite, la dobanzi de 5-6-7%. Si banii au un cost.

PS: in Germania un depozit are dobanda de 1-3%… ca sa fim corecti, jumate cat in Romania. Un credit ipotecar 4-5% dobanda. Cam cat e si in Romania.

Da-ne un sfat. Ce ai face tu daca ai lucra la banca?”

• BCR face profit, considerat a fi rezultatul exploatării clienților: „dar profitul de miliarde de unde vine? Din dobânzi cinstite, nu?”

• BCR e o bancă străină: „Cine să mai aibă încredere în BCR, în condițiile în care are capital austriac…mi-aș dori ca România să dețină capitalul, nu alții”.

Cineva crede că „România e în colaps economic pentru că acceptă ca entități din afara țării să externalizeze profiturile și să nu plătească taxe și impozite după cum spune legea.”

BCR a răspuns: „Suntem 5.500 de colegi români care au grijă de 3 milioane de clienți români. Susținem economia și investițiile din România.”

„Rata a fost crescută artificial fără să fiu consultat dacă nu cumva depășesc gradul maxim de îndatorare, ajungând să reprezinte peste 60% din salariu.”

• Dobânzile sunt mari, iar oamenii vor dobânzi ca în vest: „Aduceți dobânzile ca în vest și atunci vă credem”. 

„De ce nu vă aliniați cu țările europene la dobânzi, dacă tot lucrați pentru oamenii din această țară”.

„Dacă sunteți parteneri cu Sparkasse Germania (Austria n.r.), de ce aveți dobânzi cu muult mai mari?”

În general oamenii sunt pentru aderarea la euro: „Cât mai stă Isărescu și Vasilescu la banca națională? E de bun simț la un moment dat să lași și locul altcuiva. Cu cei doi la conducerea BNR nu vom adera niciodată la euro!”

„Trebuie sa plătiți. Aveti cele mai mari dobânzi la credite din Europa.”

• Dobânzile la depozite sunt mult mai mici decât la credite: „Dobânda real pozitivă e în manuale. Banca are profit net, real, deponentul nu.” 

„Dobânda la depozite nu e influențată de inflație?”

„Am depus 11000 euro și după 4 ani am retras 10600 vă jur că nu vă mint.”

• Nu sunt ajutați clienții la greu:

„Nu avem nimic de ascuns” este o frază pe care clienții au auzit-o de prea multe ori de la instituții care, ani la rând, au câștigat enorm exact din dezechilibrul de putere dintre bancă și client. Când dobânzile cresc, clientul plătește. Când economia cade, clientul suportă. Când apar profituri record, explicația este mereu „piața”.

Oamenii nu mai vor metafore despre termometre și febra, ci vor responsabilitate, corectitudine și asumare reala. Pentru că încrederea nu se obține prin declarații emoționale, ci prin modul în care tratezi clientul atunci când acesta nu mai poate ține pasul cu sistemul.”

BCR a răspuns:

Înțelegem de unde vine această perspectivă și ne pare rău pentru percepția că relația dintre bancă și client nu a fost întotdeauna una echilibrată. Tocmai de aceea, pentru noi, transparența și corectitudinea sunt direcții la care lucrăm constant. Ceea ce încercăm să transmitem este că, dincolo de contextul economic dificil din ultimii ani, am făcut pași concreți pentru a oferi mai multă predictibilitate clienților. În același timp, credem că încrederea se construiește în timp, prin acțiuni consecvente. Din 2016, prin programul Școala de Bani, am investit constant în educația financiară a românilor, pentru ca fiecare persoană să poată lua decizii informate și adaptate situației sale.

Am fost și rămânem alături de clienții noștri și în momentele dificile, căutând soluții atunci când apar provocări. Știm că mai avem de lucru pentru a recâștiga încrederea tuturor și tratăm aceste semnale cu seriozitate.

Dialogul deschis este important pentru noi și ne ajută să fim mai buni.

“A fost razboi doar in romania? In 2018 era razboi?”

BCR a răspuns:

„Ai dreptate, nu doar in Romania a fost razboi. Dar stii ce este in Romania si nu prea este in alta parte? O inflatie mare, un deficit fiscal imens si cheltuieli ale statului fara o ratiune prea buna. Romania importa mult si statul cheltuie bani pe care nu ii are. Astazi inflatia e 10%, ROBOR-ul 6% si noi dam credit ipotecar cu 5% dobanda fixa. Acum avem si noi o intrebare: bancile sunt vinovate de inflatie si de deficitul fiscal al statului? Iar daca termometrul arata o economie cu febra, spargem termometrul? Noi incercam sa ne vedem de treaba noastra. Acum am fost gasiti vinovati de serviciu. Asta este. Dar avem dreptul sa ne aparam. Avem dreptul sa ii aparam pe colegii nostri. Sunt oameni cinstiti care se poarta cinstit cu clientii. Restul cum spuneam, e manipulare.

„Lasati gargara ieftina, platiti amenda si invatati din greseli, pe viitor poate se dubleaza sau tripleaza amenzile.”

BCR a răspuns:

“Suntem convinși că nu am greșit. Lucrăm și am lucrat exclusiv într-un cadru și mecanism, strict reglementate, administrate și supravegheate de Banca Națională a României. Procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR, cât și modul în care aceasta era pusă în practică a mai fost investigată și în 2013, iar aceeași autoritate, pe fix același mecanism a constatat inexistența vreunei încălcări a normelor de concurență.”

„Fără controversele din presă mesajul ăsta nu venea niciodată. Și acum ce ar fi de zis? Că ați manipulat piața și sunteți vinovați? Vorbesc la plural nu din politețe ci că sunteți mai multe bănci care fac asta.”

BCR a răspuns:

„Presa este câinele de pază al democrației și al libertății de exprimare. Am susținut și vom susține libertatea presei. Astăzi am răspuns pentru că acuzațiile care ni se aduc sunt incorecte și nedrepte. Noi finanțăm cu rate fixe de mai mult de 15 ani.

Indicele ROBOR nu depinde de voința băncilor, așa cum, în mod fals, s-a afirmat. El este influențat de inflație și de situația economică a țării.”

Unul dintre puținele comentarii în favoarea băncii:

“Dacă ROBOR 3M și 6M ar fi fost fixate prin practici de cartel – independent de tranzacțiile reale – ar fi trebuit să vedem perioade lungi în care O/N stătea cuminte la 2%, în timp ce 3M era umflat artificial la 6%. Datele de pe site-ul BNR demonstrează că acest lucru nu s-a întâmplat.

Indicii pe 3 și 6 luni au făcut exact ceea ce dictează modelarea financiară: au urmărit fidel traiectoria costului zilnic al banilor (O/N), adăugând o primă de risc proporțională. Ceea ce susține Consiliul Concurenței se lovește aici de o evidență matematică greu de combătut într-o instanță .

Trăgând linie după toate argumentele tehnice discutate, concluzia de ansamblu este una foarte clară: matematic și logic, pe baza datelor publice, piața a funcționat respectând corelația naturală a scadențelor.

Băncile au o apărare extrem de solidă, bazată pe cifre incontestabile și pe respectarea normelor de transparență dictate chiar de banca centrală.

Consiliul Concurenței are o misiune formidabilă în instanță: trebuie să demonstreze dincolo de orice dubiu rezonabil că o mișcare perfect explicabilă prin matematica financiară a fost, în realitate, un cartel tacit.

Teoria dreptului concurenței se lovește frontal de legile de fier ale pieței interbancare.”

Vezi aici postarea BCR și comentariile de pe Facebook.