Cresterile de dobanda la credit nu sunt foarte mari din punct de vedere istoric, dar din perspectiva celui care plateste, intr-adevar ustura la punga, a spus Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in cadrul conferintei de prezentare a raportului privind inflatia.
Dar orice comparatie cu perioada de represiune financiara din care omenirea a iesit nu este o comparatie utila. Pentru ca perioada dobanzilor scazute, puternic real negative, pe tot palierul si uneori chiar nominal negative este o perioada depasita. Nu are rost sa ne comparam cu ce a fost in urma cu 3-4 ani pentru ca ne iluzionam. Nu se mai repeta. Trebuie sa ne comparam cu o perioada normala, in care usor-usor omenirea va intra, a adaugat el.
Guvernatorul a facut aceasta declaratie in contextul diminuarii volumului de credite acordate de banci, din cauza cresterii dobanzilor.
Daca ne uitam pe graficul din fotografie cu evolutia dobanzilor la credite, observam ca, intr-adevar, dobanzile din prezent, desi in crestere puternica pe perioada ultimului an, se afla la un nivel apropiat de cele din 2018-2019, din urma cu doar patru ani.
Fata de acum 10 ani, in 2012, dobanzile din prezent sunt inca mult mai mici, cu patru puncte, in cazul creditelor pentru persoanele fizice, in timp ce la finantarile pentru companii sunt aproape la acelasi nivel ca atunci.
In 2012 a fost o perioada de recesiune economica, dupa criza financiara mondiala (Great Recession) din 2007-2008, care a determinat inceperea perioadei de represiune financiara, cu dobanzi aproape de 0 si negative, la nivel european si in Statele Unite.
Ce se va intampla in urmatoarea perioada cu dobanzile? BNR a semnalat ca inflatia a atins un platou si urmeaza sa scada, ceea ce i-a determinat pe analistii economici sa presupuna ca dobanda de politica monetara nu va urca mai mult de 6,25%, la cat a ajuns in prezent.
Ceea ce inseamna ca nici dobanzile la credite nu vor mai creste, urmand un nou ciclu, de scadere. Dar nu ne vom mai intalni cu niveluri atat de mici ca acum cativa ani, dupa cum a avertizat Mugur Isarescu.
Nu există comentarii pentru această știre.
Motivul pentru care Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru că s-ar fi înțeles să crească indicele ROBOR este transparența în timpul stabilirii dobânzilor (fixing). Este vorba de faptul că în... detalii
Investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR nu presupune acordarea automată a unor despăgubiri clienților băncilor care au credite în lei cu dobânzi variabile, acestea putând fi obținute doar prin acțiuni în... detalii
Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. "Pentru politica unei bănci centrale, acest decalaj are o... detalii
Între ROBOR, EURIBOR și LIBOR există diferențe de metodologie, de guvernanță și de funcție economică, astfel încât eventuale comparații nu pot fi susținute atunci când se evocă amendarea băncilor, conform... detalii
Cum este pus la punct un jurnalist de cititorii lui, în cazul „judecătorii au suspendat un comunicat de presă”
La fel ca Temu și AliExpress, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de informații false destinate înșelătoriilor și fraudelor online
Cum justifică economistul-șef al BNR că este benefică, nu ilegală, cooperarea între bănci pentru stabilirea ROBOR
Bancherii susțin argumentele economistului-șef al BNR împotriva deciziei Consiliului Concurenței privind ROBOR
Acesta nu este jurnalism de calitate
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român