Deficitul contului curent, cu 12% mai mic după prima treime a anului

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2026 un deficit de 7.980 milioane euro, cu 12% mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de BNR.

Rezultatul echivalează cu circa -2% din PIB estimat curent, adică prefigurează o încadrare înprognoza oficială de -6,6% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. 

Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic decât în aceeași perioadă a anului anterior. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din ultima parte a anului trecut, a crescut ușor excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de minusul consemnat pe segmentul de venituri primare dar ameliorat ușor de soldul trecut de pe minus pe plus la venituri secundare.

Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o scădere consistentă (-14%) a soldului negativ, de la -6.480 milioane euro la -5.585 milioane euro. Reducerea cu circa 6% a deficitului pe partea de bunuri (de la -11.115 milioane euro până la -10.417 milioane euro) a fost însoțită de un plus semnificativ (+4%) al soldului pozitiv la servicii (de la +4.635 milioane euro la +4.832 milioane euro).  

Serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut cea mai mare contribuție pozitivă (+2.428 milioane euro, în creștere cu 2,4% față de anul trecut) și au rămas semnificativ peste serviciile de transport (+2.204 milioane euro, nivel cu circa 9,5% mai ridicat față de rezultatul consemnat în primele patru luni din 2025). 

Totodată, a trecut pe creștere soldul la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+1%, de la -6% anterior, până la +927 milioane euro). Deficitul din turism a ajuns la -1.520 milioane euro, în creștere semnificativă, +303 milioane euro față de anul anterior, când se situase la „doar” -1.217 milioane euro (+25% în termeni procentuali).  

Soldul negativ pe segmentul de venituri primare a fost de -2.532 milioane euro, cu 9% peste cele -2.328 milioane euro consemnate la finele lunii aprilie 2025. Totodată, situația s-a îmbunătățit considerabil la venituri secundare, care includ transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate,underezultatul net a fost de +137 milioane euro, comparativ cu -293 milioane euro pe primele patru luni ale anului trecut.

Investițiile străine, în scădere cu peste 30%

Investițiile directe ale nerezidenților efectuate în perioada ianuarie-aprilie 2026 au totalizat 1.529 milioane euro, sumă cu 31,5% mai mică față de cele 2.232 milioane euro din aceeași lună a anului trecut.Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2.020 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de -491 milioane euro (filialele au creditat firmele-mamă, fenomen în creștere de la -331 milioane euro anterior, care explică în mare parte scăderea de ansamblu).

Datoria externă totală a ajuns, la finele primelor patru luni din anul curent, la aproape 229,55 miliarde euro, cu ceva mai mult de un miliard de euro mai mare decât la finele lui 2025 dar în scădere față de 231,5 miliarde euro la finele T1 2026. Creșterea de circa 2,46 miliarde euro consemnată pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung (226% față de total) a fost însoțită de o scădere de 1,37 miliarde euro a datoriei pe termen scurt. 

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finele lunii aprilie 2026 a fost de 14,9%, în creștere de la 11,8% în luna anterioară dar încă mult sub nivelul de 18,4% consemnat în 2025. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a redus la 6,2 luni, de la 6,4 luni anterior, însă valoarea a rămas peste cea de 6 luni înregistrată la sfârșitul anului precedent.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a ajuns la 105,0% (în scădere de la 108,1% la finele T1). Valoare care a rămas peste cea consemnată la finalul anului 2025 iar acest nivel permite o bună reziliență la șocuri financiare.