Exporturile au scăzut în decembrie 2023 la doar 6,14 miliarde euro (-8,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 9,57 miliarde euro (-2,2%), potrivit datelor publicate de INS.
Astfel, deficitul comercial s-a majorat cu 48% față de luna precedentă și cu 11% în raport cu aceeași lună a anului anterior, ajungând la cea mai mare valoare lunară.
Pe întregul an 2023, exporturile au însumat 93.098,1 milioane euro (+1,7%), în timp ce importurile au ajuns la 122.045,2 miliarde euro (-2,2%), deficitul de 28.947,1 miliarde euro fiind cu 15,1% mai mic decât în aceeași perioadă din 2022.
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate s-a redus cu un punct procentual, până la 79,5%. Valoare mai bună decât cele înregistrate în 2021 și 2022, dar semnificativ sub rezultatele din perioada 2014 – 2020.
[1]
Minusul acumulat pe segmentul de mărfuri în anul trecut a reprezentat circa 9% din PIB din rezultatul economiei pe 2023, în contextul în care nivelul prognozat oficial era de 11% din PIB. Astfel, deficitul comercial s-a situat sub așteptările Comisiei Naționale de specialitate. De reținut, însă, evoluția puternic negativă a exporturilor lunare (-8,3% față de aceeași lună a anului anterior).
Schimburile cu țările UE au fost de circa 67,6 miliarde euro la export și 89,5 miliarde euro la import (72,6% din exporturi și 73,3% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 25,5 miliarde euro și importuri de 32,5 miliarde euro. Au rezultat solduri negative de 21,9 miliarde euro cu statele UE şi de 7 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare, adică aproximativ trei sferturi față de un sfert din total.
Deficitul sectorului de mașini și echipamente de transport a urcat până la 3,2 miliarde euro, după ce a urcat cu circa 900 milioane euro doar în luna decembrie. La categoria altor mărfuri manufacturate, minusul din schimburile cu exteriorul a trecut de șapte miliarde de euro, cam un sfert din soldul negativ consemnat per total.
Pe zona de produse alimentare și animale vii, rezultatul net a reprezentat circa 11% din minusul consemnat per total. Gradul de acoperire al importurilor pe baza exporturilor efectuate a scăzut marginal până la 70%, valoare sub nivelul de 74% consemnat pe ansamblul anului 2022, și foarte departe de rezultatul echilibrat înregistrat în 2014.
[2]
Revenirea consumului de carburanți a condus la un deficit sectorial de peste 5 miliarde euro, cam 70% față de cel consemnat la produsele manufacturate. Problema principală rămâne soldul puternic negativ al schimburilor de produse chimice (12,2 miliarde euro anual). Per total, petrochimia a generat trei cincimi din deficitul comercial.
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații