Deficitul comercial a atins un nivel record în luna martie 2021, cifrat la 2.256,5 milioane euro potrivit datelor publicate de INS.
Suma este aproape 22% mai mare față de luna precedentă a anului trecut și aproape dublă față de cea consemnată în luna ianuarie 2021. Deși exporturile s-au majorat cu 20,1%, la 6,53 miliarde euro, evoluția negativă a fost dată de majorarea și mai mare a importurilor (+20,6%), până la 8,78 miliarde euro.
Cumulat pe primul trimestru din acest an, exporturile au fost de 17.719,5 milioane euro iar importurile de 23.046,5 milioane euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi (FOB/FOB) s-a diminuat la doar 80,1%, valoare sub nivelul de anul trecut. De reținut trendul negativ pe care s-a înscris acest indicator-cheie de la ieșirea din precedenta criză. Ieșire obținută, în mare parte, tocmai prin echilibrarea schimburilor externe.
[1]
Deficitul consemnat deja în balanța de plăți pe segmentul de mărfuri după primul trimestru al anului în curs a ajuns la 5.327 milioane euro. Suma este echivalentă cu 2,3% din PIB estimat recent în creștere la 1.146 miliarde lei pentru anul 2021. Acest procentaj ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă, în contextul în care statele din regiune au avut performanțe mult mai bune, cu minusuri minore sau aflate pe excedent comercial, inclusiv cu România.
De reținut, efectul de bază indus de pandemie a contribuit la valorile de peste 20% atât pe fluxul de livrări cât și pe intrările în țară. Deși similare, majorările de exporturi și importuri s-au tradus într-un avans puternic al soldului negativ. Pentru a reduce acest sold, va trebui să creștem exporturile într-un ritm semnificativ mai mare decât cel al importurilor, altminteri vom înregistra noi deficite lunare record, odată cu revenirea economiei.
Schimburile cu țările din UE au fost de 13,29 miliarde euro la export și 17,00 miliarde euro la import (75% din total la exporturi şi 73,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 4,43 miliarde euro și importuri de 6,04 miliarde euro. Au rezultat solduri negative de circa 3,7 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi 1,6 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare.
Sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul cu sold pozitiv) a avut un rezultat negativ în luna martie (-61 milioane euro), deși a încheiat primul trimestru al anului la nivelul de +238 milioane euro. La diverse alte mărfuri manufacturate, începutul de an a fost unul slab, cu un rezultat de circa -1,5 miliarde euro și o pondere în deficitul total de aproape 30%. Aceste evoluții nu arată prea bine pentru competitivitatea industriei, care ar trebui să dea tonul în tentativa de revenire economică.
Și mai îngrijorător, deficitul pe zona de produse alimentare a depășit după primul trimestru al anului pragul de 800 milioane euro. Gradul de acoperire sectorial al importurilor cu exporturile efectuate a fost de numai 59%, după o degradare continua de la nivelul de aproape 100% consemnat în urmă cu doar șase ani. Trendul negativ pe zona alimentară ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru o țară cu potențialul agricol al României, inclusiv din perspectiva siguranței naționale.
[2]
Majorarea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului și creșterea într-un ritm susținut a activității în transporturi au contribuit la accentuarea minusului pe segmentul de combustibili și lubrifianți, unde capacitățile interne nu mai acoperă cererea. Dar cea mai importantă sursă a deficitului comercial cronic al României o reprezintă soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns după T1 2021 la peste 2,4 miliarde euro sau 45% din deficitul comercial total.
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile