Deficitul bugetului general consolidat pe primele două luni din 2022 a fost de circa 9,5 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Suma în cauză reprezintă deja 0,72% din PIB-ul estimat pentru anul curent, rezultat mai bun decât cel din aceeași perioadă a anului trecut (-12,8 miliarde lei, sau -1,08% din PIB pe 2021), dar mai puțin bun din perspectiva obiectivului vizat, de 5,84% pentru finalul lui 2022.
Încasările la bugetul general consolidat s-au majorat cu 28% în termeni nominali, de la circa 53 miliarde lei la 68 miliarde lei (de la 4,5% la 5,2% din PIB). Avansul cheltuielilor publice totale a fost de 18%, de la 66 miliarde lei la 78 miliarde lei (de la 5,6% la 5,9% din PIB). Astfel, cele 0,7 puncte procentuale în plus la venituri au fost erodate de 0,3 pp mai mult la cheltuieli.
La Bugetul de asigurări sociale raportul între sumele plătite și cele colectate a fost de 135% iar încasările la Fondul național de sănătate au acoperit mai puțin de două treimi din cheltuieli. Diferențele au fost acoperite de la bugetul de stat, ceea ce explică deficitul mai ridicat al acestuia (-0,78% din PIB) decât rezultatul de ansamblu. Excedentul de la bugetele locale, de circa 4 miliarde lei a limitat deficitul bugetului general consolidat.
Din cele aproape 15 miliarde lei încasați în primele 2 luni din 2022 față de aceeași perioadă a anului anterior, peste o treime au venit din TVA (5,5 miliarde lei, majorare procentuală de 47%). Au contat și sumele de la „alte impozite și taxe” (2,7 miliarde lei, +204% !), sume primite de la UE (2 miliarde lei sau +75%) și venituri nefiscale (+1,8 miliarde lei, +40%).
Majorarea cheltuielilor a fost generată în proporție de jumătate de creșterea cu 22,6% a sumelor destinate asistenței sociale. Este efectul cumulat al indexării de 10% a punctului de pensie, al majorării indeminizației sociale minime pentru aceștia de la 800 lei la 1.000 lei și al acordării unui ajutor financiar celor cu venituri lunare sub 1.600 de lei.
[1]
Ritmul de creștere a fost minim (+1,5%) în cazul cheltuielilor de personal iar puterea de cumpărare a bugetarilor a scăzut semnificativ pe fondul inflației anuale de 8,53%.
Cheltuielile de capital au scăzut cu 14% dar banii pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă au crescut considerabil (aproape 2 miliarde lei mai mult, adică +65%).
Evoluție îngrijorătoare în contextul majorării dobânzilor la datoria externă pe termen lung peste pragul de 6%/an, suma achitată în contul creditelor luate de stat a crescut de la 2,63 miliarde lei până la 4,54 miliarde lei (majorare de peste 70% care o apropie de alocările pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă).
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a urcat la 10,85%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,46% din mai 2025 a fost înlocuit de cel de +0,58% din mai 2026. Oarecum paradoxal, cea... detalii
România s-a situat în al doilea semestru din 2025 în topul european al creșterii prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un avans de... detalii
În primul trimestru din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,9%, cât... detalii
Pe ansamblul UE, carburanții și lubrifianții s-au scumpit cu 20,8% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, după ce avansul anual fusese de 12,9% în luna precedentă, consecutiv unei scăderi... detalii
Producția industrială, -2% pe seria brută în primul trimestru al anului
Inflația, 9,5% după metodologia europeană în aprilie 2026
Datoria publică, (încă) sub pragul de 60% în februarie 2026
Deficitul comercial, redus cu aproape o zecime în primul trimestru al anului
Comerțul cu amănuntul, scădere cu 5% pe primele trei luni din 2026
Pensia reală a crescut cu peste 6% în 2025
Prețurile alimentelor din România sunt mari, raportate la salariu
Scădere semnificativă a prețurilor industriale în februarie 2026
Construcțiile, scădere brută de 69% față de luna anterioară
Inflația din România, 8,3% după metodologia europeană în februarie 2026