Decizia guvernului austriac de susţinere a băncilor este mai puţin intenţionată să consolideze instituţiile de credit afectate de criza financiară şi mai mult să încurajeze creditarea şi creşterea din Europa emergentă, piaţă dominată de băncile austriece, relatează Reuters.rnrnLatura profitabilă a sistemului financiar austriac din fosta Europă comunistă, care a contribuit cu 42% la profiturile de anul trecut, a devenit un risc. Evoluţia situaţiei a urcat chiar costurile împrumuturilor pentru guvern şi a scumpit, în ultimele luni, asigurarea împotriva creditelor neperformante. rnrnClienţi din Albania până în Rusia datorează băncilor austriece 290 miliarde dolari. Expunerea acestora este mai mare decât a Italiei, Germaniei şi Franţei şi aproape echivalentă cu împrumuturile acordate de Spania Americii Latine, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale. rnrnÎn ceea ce priveşte expunerea Austriei, aproape egală cu produsul intern brut (PIB), datele sunt descurajatoare. rnrnCu alte cuvinte, dacă turbulenţele recente din Europa centrală devin o criză de amploarea asiatică sau latino-americană, cu o depreciere a monedelor naţionale şi o intrare în incapacitate de plată în masă a datornicilor, Austria ar avea probleme mai mari decât orice altă ţară occidentală. rnrnAcest aspect a modelat felul în care guvernul austriac îşi foloseşte pachetul de 100 miliarde euro (129 miliarde dolari) de susţinere a sistemului bancar. rnrnMinisterul de finanţe a acceptat săptămâna trecută să consolideze capitalul grupului financiar Erste Bank Group cu 2,7 miliarde euro, chiar dacă banca, a treia din Europa emergentă, este bine capitalizată şi finanţată. rnrnBanii de la stat au fost mai ieftini şi cu mai puţine condiţii decât în tranzacţii asemănătoare din Germania şi Belgia. Regulile privitoare la folosirea capitalului sunt puţine şi sunt suficiente doar pentru a permite guvernului să prezinte măsura ca una de susţinere a creditării de pe piaţa internă. rnrnÎn realitate, majoritatea banilor au scopul de a susţine creditarea din ţări ca România, unde Erste deţine cea mai mare bancă, sau Ungaria, unde este al şaselea jucător de pe piaţă. rnrn”Este doar o aparenţă că aceste măsuri sunt legate de acordarea de credite companiilor austriece”, afirmă Matthias Siller, manager de fonduri de pe pieţe emergente de la Baring Asset Management. “Această mişcare reprezintă un angajament clar faţă de Europa de Est”, adaugă Siller. rnrn”Această mişcare nu are, însă, nimic de-a face cu caritatea. Băncile austriece respective sunt reprezentative pentru întregul sistem din Europa Centrală şi de Est şi, dacă ar fi necesară o retragere de capital din această zonă, am avea de a face cu o adevărată alunecare de teren”, mai spune analistul citat. rnrnMai multe economii emergente din Europa se confruntă cu problema unei găuri accentuate a deficitului de cont curent, pe care o acoperă în prezent cu finanţare furnizată de bănci-mamă din Austria, Italia, Franţa, Belgia şi Suedia. rnrnTemerile că s-ar putea suspenda creditarea, deoarece băncile-mamă au probleme de refinanţare au jucat un rol important în decizia investitorilor de a renunţa în masă la active luna trecută. rnrnSub presiuni exercitate de banca centrală a Ungariei, băncile-mamă au pledat public pentru continuarea creditării clienţilor ungari, ca să calmeze jucătorii de pe piaţă. rnrnPrin banii primiţi de la propriile guverne, băncile se bazează efectiv pe contribuabilii din ţara lor pentru refinanţarea statelor cu dezechilibre ample de cont curent, printre care se numără România, Bulgaria şi ţările baltice. rnrnPrin acceptarea banilor de la stat, Erste a pus capăt unui joc al laşităţii în care fiecare bancă austriacă a părut să se jeneze de situaţia penibilă de a deveni prima care cere o parte din cei 15 miliarde euro pe care Austria i-a pus deoparte pentru consolidarea capitalului. rnrnReacţia ar putea deveni un model posibil pe care l-ar putea urma alte bănci austriece, cum ar fi Raiffeisen Zentralbank, a cărei subsidiară Raiffeisen International este al doilea creditor din regiune sau chiar UniCredit Bank Austria, primul creditor din regiune.
Nu există comentarii pentru această știre.
Numărul de clienți unici ai băncilor este în jurul a 13 milioane, reprezentând aproximativ 70% din populația țării, de 18,8 milioane de persoane. Acestă estimare rezultă din două calcule: Conform... detalii
Rezultatul financiar înregistrat pe anul 2025 de BNR a însemnat un profit în sumă de 2.346,45 milioane lei (-39% față de anul anterior), potrivit raportului de activitate certificat de un... detalii
Dacă cineva se oferă să-ți recupereze banii sau criptomonedele pierdute printr-o fraudă, trebuie să fii sigur că este vorba de o nouă escrocherie. Iată două „oferte” de recuperare a pierderilor... detalii
În jur de 450.000 de români aveau restanțe la împrumuturi de la IFN-uri, la finalul anului 2025, aproape de două ori mai mulți decât cei aproximativ 240.000 de persoane cu... detalii
Care IFN-uri au cele mai mici dobânzi la un credit online?
Topul băncilor cu cele mai mari dobânzi pentru depozitele în lei ale firmelor
Dacă ai prea multe împrumuturi la IFN-uri, riști să nu mai poți face refinanțare sau credit pentru casă
Cum îmi mut contul la altă bancă? Misiune imposibilă!
Dosarul ROBOR: angajați ai BNR ar fi acționat în nume propriu pentru modificarea regulamentului indicilor de dobândă
Este acesta cântecul de lebădă al ROBOR-ului?
Indicatorii sistemului bancar la finalul T1 2026
De ce să-i faci aplicație bancară copilului, în loc să-i dai bani cash?
Profitul băncilor, în scădere cu 9%
Știai că Unicredit îți poate închide contul fără să te anunțe?