Un grup de 93 de senatori si deputati, majoritatea ai PSD, dar si ai PNL, ALDE, UDMR, PMP sau independenti, au initiat la finalul lunii trecute un proiect de lege care va permite fostilor clienti ai bancilor vanduti (cesionati) recuperatorilor de creante sa scape de datorii daca platesc doar in jur de 20% din valoarea creditului restant.
Propunerea legislativa ar putea fi neconstitutionala, intrucat se pare ca incalca dreptul de proprietate, din moment ce-l obliga pe detinatorul unei creante (credit) sa incaseze mai putin decat valoarea acesteia.
Este vorba de propunerea legislativa pentru modificarea OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, la care se propune introducerea a doua noi articole:
“Art. 71 (3) – (1) Cesionarul (firma de recuperare creante n.r.) nu va putea pretinde de la debitorul (datornicul la banca sau IFN n.r.) care are calitatea de consumator mai mult decat dublul sumei platite de acesta pentru a cumpara creanta de la cedent (banca sau IFN n.r.).”
Firmele de recuperare creante cumpara creditele restante de la banci cu un preturi in jur de 10% din valoarea acestora, ceea ce inseamna ca vor putea recupera de la datornici maxim 20% din creditul restant.
Proiectul de lege mai prevede urmatoarele:
“(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica indiferent de instrumentul juridic utilizat pentru transferul creantei, inclusiv in cazul cesiunii de contract, al cesiunii de portofoliu de creanta si al subrogatiei”.
“Art. 71 (4) – Debitorul-cedat care are calitatea de consumator se va putea elibera de datorie platind cesionarului dublul pretului pe care acesta l-a platit pentru a dobandi creanta, fara costuri suplimentare.”
Articolul 2. – Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prezenta lege se aplica si contractelor aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare. Prezenta lege intra in vigoare in termen de 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei”.
Bancile au vandut numai anul trecut firmelor de recuperare credite neperformante acordate populatiei in valoare de 725 milioane euro, echivalentul a 3,2 miliarde lei, ceea ce inseamna in jur de 150.000 de credite, la o valoare medie a creditului in jurul a 5.000 de euro.
Ionut Misa, actualul ministru al Finantelor, a declarat anul trecut, cand era director in cadrul ANAF, ca au fost initiate controale la banci in privinta vanzarilor de portofolii de credite neperformante, prin care s-a evitat plata impozitului pe profit.
Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, considera ca este justificat controlul ANAF, intrucat pretul cu care bancile vand creditele neperformante firmelor de recuperare creante este prea mic, de numai 10% din valoarea acestora. (vezi aici detalii)
De altfel, letimotivul pretului mic de vanzare al creditelor neperformante se regaseste si in expunerea de motive a proiectului de lege, care este un fel de delir filosofic abstract, cu clasica tenta populista de a-i ajuta pe cei “exploatati” de pozitia economica dominanta a bancilor si recuperatorilor de credite, dar fara niciun argument serios si credibil in favoarea acestei legi, ci doar acuzatii generale la adresa firmelor de recuperare, pentru ca fac profituri prea mari.
Iata expunerea de motive:
“Utilizarea excesiva a unor instrumente juridice de concentrare a puterii economie si abuzurile intalnite in practica in desele cazuri in care debitorii sunt “impachetati” in portofolii de creante indiferent de starea lor financiara si de atitudinea fata de datorie releva necesitatea instituirii unor garantii legale in vederea apararii drepturilor consumatorilor antrenati, fara voia lor, in aceste operatiuni, mai ales in relatia cu entitati, cum sunt colectorii de creante, care un prezent sunt foarte sumar reglementate.
Libertatea contractuala exercitata de pe pozitii de putere economica dominanta derapeaza usor in abuz de putere economica, iar aceasta ajunge, deseori, sa esueze intr-o lipsire de libertate a debitorului captiv in cadrul unor raporturi juridice care il leaga de creditorul dominant pe perioade mari de timp.
Multiplicat la infinit, acest raport juridic de captivitate poate avea consecinta risipirii energiei si a resurselor financiare necesare revigorarii economiei nationale si poate determina un colaps economic si social, prin oprirea circulatiei banilor si reducerea la cote de avarie a consumului.
In acest context, societati comerciale avand ca obiect de activitate recuperarea creantelor cumpara la sume derizorii drepturi de creanta, demarand sau continuand masuri agresive de executare silita impotriva consumatorilor, drenand de resurse patrimoniul acestora si grevand fractiuni importante din veniturile lor viitoare, care vor fi deturnate de la destinatiile lor normale: intretinerea familiala, facturi la utilitati, educatia copiilor, ingrijirea sanatatii, activitatile sportive si culturale.
Acest domeniu impune o reglementare mai atenta, fiind vorba, in general, despre cazuri sociale, dar mai ales despre exploatarea situatiei tragice a unor persoane care sunt pe cale de a fi evacuate din locuinta de familie. Acesta este un domeniu in care nu poate fi clamata libertatea absoluta a pietei in contra imperativului de a oferi o protectie unor categorii dezavantaje de consumatori in fata intereselor speculative ale unor entitati ghidate exclusiv de imperativul profitului maximal.” (vezi aici expunerea de motive)
Proiectul de lege a fost inregistrat la Senat pentru dezbatere in data de 30 iunie 2017, Senatul fiind prima camera sesizata, urmand ca la Camera Deputatilor sa se decida forma finala a legii. (vezi aici proiectul de lege)
Iata lista senatorilor si depuatilor care au semnat proiectul de lege:
Andronescu Ecaterina – senator PSD;
Baciu Gheorghe – senator PMP;
Bădălău Niculae – senator PSD;
Benea Adrian-Dragoș – senator PSD;
Botnariu Emanuel-Gabriel – senator PSD;
Butunoi Ionel-Daniel – senator PSD;
Caracota Iancu – senator PNL;
Cristina Ioan – senator PNL;
Cseke Attila-Zoltan – senator UDMR;
Diaconescu Renică – senator PSD;
Dunca Marius-Alexandru – senator PSD;
Federovici Doina-Elena – senator PSD;
Fifor Mihai-Viorel – senator PSD;
Filipescu Răducu-George – senator PNL;
Gorghiu Alina-Ștefania – senator PNL;
Hadârcă Ion – senator ALDE;
Hărău Eleonora-Carmen – senator PNL;
Ilie Viorel – senator ALDE;
Iordache Virginel – senator PSD;
Leș Gabriel-Beniamin – senator PSD;
Manoliu Dan – senator PSD;
Marciu Ovidiu-Cristian-Dan – senator PSD;
Marin Gheorghe – senator PSD;
Matei Constantin-Bogdan – senator PSD;
Meleşcanu Teodor-Viorel – senator ALDE;
Mihu Ștefan – senator PSD;
Mirea Siminica – senator PNL;
Oprea Stefan-Radu – senator PSD;
Șoptică Costel – senator PNL;
Orțan Ovidiu-Florin – senator PSD;
Pavel Marian – senator PSD;
Pîrvulescu Eugen – senator PNL;
Preda Radu-Cosmin – senator PSD;
Resmeriță Cornel-Cristian – senator PSD;
Romașcanu Lucian – senator PSD;
Rotaru Ion – senator PSD;
Ruse Mihai – senator ALDE;
Salan Viorel – senator PSD;
Savin Emanoil – senator PSD;
Sbîrnea Liliana – senator PSD;
Smarandache Miron-Alexandru – senator PSD;
Stângă George-Cătălin – senator PNL;
Stocheci Cristina-Mariana – senator PSD;
Toma Cătălin Dumitru – senator PNL;
Toma Vasilică – senator PSD;
Trufin Lucian – senator PSD;
Turos Lóránd – senator UDMR;
Ţuţuianu Adrian – senator PSD;
Vela Ion-Marcel – senator PNL;
Zamfir Daniel-Cătălin – senator PNL;
Andruşcă Dănuţ – deputat PSD;
Anton Anton – deputat ALDE;
Ardelean Ben-Oni – deputat PNL;
Avram Constantin – deputat ALDE;
Badea Leonardo – deputat PSD;
Băişanu Ştefan-Alexandru – deputat ALDE;
Bucura-Oprescu Simona – deputat PSD;
Calotă Florică Ică – deputat ALDE;
Căprar Dorel-Gheorghe – deputat PSD;
Chiriţă Dumitru – deputat PSD;
Ciofu Tamara-Dorina – deputat PSD;
Ciuhodaru Tudor – deputat PSD;
Cupă Ion – deputat ALDE;
Florea Damian – deputat Independent;
Furtună Mirela – deputat PSD;
Gheorghe Andrei Daniel – deputat PNL;
Goga Octavian – deputat Independent;
Huncă Mihaela – deputat PSD;
Iancu Iulian – deputat PSD;
Intotero Natalia-Elena – deputat PSD;
Lovin Dumitru – deputat ALDE;
Lupaşcu Costel – deputat PSD;
Márton Árpád-Francisc – deputat UDMR;
Matei Călin-Vasile-Andrei – deputat PSD;
Moagher Laura-Mihaela – deputat PSD;
Muşoiu Ştefan – deputat PSD;
Nicolae Andrei – deputat PSD;
Nistor Laurenţiu – deputat PSD;
Paraschiv Rodica – deputat PSD;
Pop Andrei – deputat PSD;
Popa Ştefan-Ovidiu – deputat PSD;
Radu Anişoara – deputat PSD;
Rădulescu Alexandru – deputat PSD;
Rotaru Răzvan-Ilie – deputat PSD;
Săftoiu Ana Adriana – deputat PNL;
Stancu Florinel – deputat PSD;
Surgent Marius-Gheorghe – deputat ALDE;
Todor Adrian – deputat PSD;
Tripa Florin-Dan – deputat PSD;
Tudor Beatrice – deputat PSD;
Ursu Răzvan-Ion – deputat PSD;
Velcea Nicolae – deputat PSD;
Vîrză Mihăiţă – deputat PSD
Nu există comentarii pentru această știre.
Despăgubirile de la bănci pentru creditele indexate la ROBOR s-ar putea obține abia peste 5 ani și doar dacă băncile vor pierde procesele cu Consiliul Concurenței. Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului... detalii
BCR a avut curajul să vorbească "pe șleau" cu oamenii pe Facebook despre scandalul ROBOR, înfruntând criticile și chiar injuriile, în încercarea de a explica faptul că nu banca este... detalii
Un cititor ne-a întrebat, la Întreabă Banca, unde poate să verifice dacă un străin, căruia i-a trimis o copie după buletin, nu cumva este un escroc și a făcut un... detalii
Șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat într-o conferință de presă că amenda dată băncilor nu fost pentru că ele ar fi făcut un cartel pentru a majora ROBOR-ul la... detalii
Să înțelegem ROBOR-ul: cât de mult a crescut și de ce în comparație cu dobânda BNR și IRCC
Numărul bancherilor a scăzut cu 2.500 de persoane în ultimul an
Executorul îmi poate vinde apartamentul pentru un credit IFN de 700 de lei!?
Ce ratinguri au băncile românești
BRD își amenință un client cu executarea silită, după ce i-a făcut din vina ei un descoperit neautorizat de cont
Aplicarea penalităților în timpul executării silite pentru un credit este interzisă de lege
Postările pe Facebook cu aplicația falsă Revolut nu au fost șterse nici după o săptămână
Un articol fals circulă pe net despre o confruntare la Antena 3 între Horia Ciorcilă de la Banca Transilvania și Cristian Tudor Popescu
De ce Guvernul a ales Mastercard să facă portofelul digital al românilor?
Facebook face reclamă unei false aplicații Revolut, pentru fraude