Datoria publică a României a crescut în luna noiembrie 2021 la 48,7% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de 557,9 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.146,3 miliarde lei.
Reamintim că datoria publică urcase în luna aprilie 2021 până la 49,9%, adică imediat sub pragul de 50%, de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.
În primele 11 luni ale anului trecut, suma datorată de stat s-a majorat cu circa 58 miliarde lei. Cu toate acestea, avansul PIB peste estimările inițiale a păstrat procentajul indicatorului critic imediat sub cota de 50%. Valori crescute s-au mai consemnat în lunile mai și august (49,7% din PIB).
Astfel, asistăm la o cursă între creșterea PIB și cea a îndatorării, cu marje foarte strânse de derapaj financiar potențial. Rezultatul pentru finalul anului va depinde de rezultatul PIB pe T4. De remarcat, nivelul de 558 miliarde lei atins la 11 luni însemană exact 50% din valoarea inițial previzionată a PIB (1.116 miliarde lei), expandată (și) de creșterea semnificativă a inflației.
Singura justificare pentru a mai crește stocul de împrumuturi în ritm cu PIB-ul ar fi să absorbim cât mai mulți bani europeni din PNRR. Atenție, dobânzile la care ne împrumutăm pe piața liberă s-au cantonat la peste 5%, nu fracțiuni de punct procentual, precum la banii veniți cu garanția UE.
Din perspectiva riscurilor de curs, după valute, datoria publică s-a majorat în primele 11 luni ale anului cu aproximativ 20 miliarde de lei în valută națională dar cu 36 miliarde lei în echivalent pe segmentul denominat în euro.
Ceea ce aproape a egalizat scorul obligațiilor în lei și valută de (257 față de 255 miliarde în echivalent lei). Ca pondere, obligațiile de plată în lei au depășit de puțin 46% din total, la fel cu cele în euro, iar cele în dolari americani s-au păstrat sub 8% (44 miliarde lei).
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații