Datoria publică a trecut pragul de 1.000 miliarde lei

Datoria publică a României s-a situat la 56,6% din PIB după primele patru luni din 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a urcat la 1.013,2 miliarde lei, valoare cu aproape 50 miliarde lei mai mare decât cea consemnată la finalul anului precedent (963,94 miliarde lei) și dublă față de finalul lui 2020. 

Nivelul de 56,6% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date disponibile (comunicat INS nr. 175 din 10 iulie 2025), respectiv 1.788,9 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii aprilie 2025 la rezultatul economic din perioada T2 2024 – T1 2025 certificat în varianta provizorie 2.

De reținut, rectificarea datelor operative pentru luna martie a condus la scăderea nivelului de 56,1% din PIB comunicat anterior până la 55,8%, dată fiind majorarea valorii PIB utilizat la numitor după refacerea calculelor pentru primul trimestru al anului curent. Traiectoria de creștere a ponderii datoriei externe în PIB se păstrează, avansul între februarie și martie fiind de 0,8 puncte procentuale, dublu față de luna anterioară. 

Creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut s-a făcut cu o medie situată în apropierea cotei de 15 miliarde lei lunar. După un spor de aproape 180 miliarde lei pe parcursul anului electoral 2024, s-a produs o scădere a îndatorării suplimentare lunare până la ceva mai mult de 12 miliarde lei între ianuarie și aprilie, dar cu o valoare în revenire la 15 miliarde lei în prima lună lună din T2 2025.

Astfel, datoria publică acumulată continuă să reprezinte o problemă presantă pentru bugetul public, pragul de 1.000 miliarde lei fiind traversat în ritm accelerat. De reținut, sumele necesare pentru rostogolirea datoriei și plata dobânzilor ar fi fost oricum în creștere, chiar la aceleași datorii nominale, din cauza valorilor mai mari ale dobânzilor. 

Reamintim că nivelul critic de 50% ar fi trebuit păstrat până la finele anului trecut dacă s-ar fi reușit creșterea economică de 3,4% și s-ar fi limitat cheltuielile, ori acesta a fost depășit considerabil, în condițiile recalculării mai mult decât discutabile a pensiilor, care au fost majorate cu 40% în termeni nominali.

Așadar, în loc să fie puse în acord creșterea veniturilor cu avansul economic, tot mai anemic de la un an la altul (+0,8%, valoare anunțată de INS pentru 2024), s-au antamat PENTRU ANUL 2025 obligații nesustenabile prin încasările de la bugetul public, pe fondul unor dobânzi pe termen lung foarte ridicate, ajunse undeva la peste 7%.

Or, deși deficitul public era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, execuția bugetară pe 2024 a consemnat rezultatul de -8,68% din PIB, față de -6,94% la ultima rectificare, iar minusul din veniturile publice a trebuit suplinit prin împrumuturi consistente. Mai mult, valoarea calculată pe metodologia europeană a urcat la -9,28% din PIB.

Acum, ajustarea spre -7,5% din PIB după ultimele evaluări, care țin de cont de ajustarea creșterii economice de la +2,5% la +1,4%, apare ca insuficientă pe traiectoria către reintrarea în reperul de -3% din PIB până la alegerile viitoare din 2028, riscul fiind intrarea într-un cerc vicios pe termen lung al deficitului excesiv.  

Ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului va trimite pe termen mediu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ peste cota de 3% din PIB permisă de criteriile Maastricht și va reclama în deceniul următor să avem excedent primar. Adică să cheltuim mai puțin decât vom strânge la buget, pentru a plăti pe termen foarte lung dobânzi ridicate la creditele luate pentru consumul excesiv din prezent.