Datoria publică, 52,1% din PIB după prima treime a anului

Datoria publică a României a crescut până la 52,1% din PIB la finele lunii aprilie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 852,8 miliarde lei, în creștere cu aproape opt miliarde lei față de luna anterioară. 

Nivelul de 52,1% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (varianta provizorie 2), respectiv 1.638,1 miliarde lei.

Adică s-a raportat datoria după primele patru luni din 2024 la rezultatul economic din intervalul T2 2023 – T1 2024.

Astfel, a fost depășit semnificativ și pe trend crescător nivelul critic de 50%, peste care Guveul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Mai mult, este pentru prima dată când nu se mai poate invoca scăderea pe date definitive a valorii de referință legal instituită.

Anterior, pe datele disponibile la finele lunii iunie, nivelul datoriei după primele trei luni era de 51,9% dar, după ajustarea cu rezultatul economic pentru T1 2024, reevaluat în sus cu circa 9,5 miliarde lei, s-a coborât la 51,6%.

De obicei, pe date provizorii definitive se revenea sub cota de 50%. Acum nu s-a mai întâmplat la fel iar modificarea ulterioară a PIB pe date semidefinitive (după un an) sau definitive (după doi ani) nu are cum să mai conteze.

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 118 miliarde lei (+17,7% față de 2022), cu o medie de puțin sub pragul de 10 miliarde lei lunar. După avansuri de circa 19 miliarde lei în ianuarie și 39 miliarde lei în februarie, creșterea pe martie a fost cu mult mai redusă (sub 4 miliarde lei) dar s-a dublat în aprilie. 

Totuși, cele aproape 70 miliarde lei datorie suplimentar acumulată în prima treime a anului curent reprezintă deja o problemă majoră. Încadrarea în nivelul de 50% până la finele anului ar presupune un spațiu rămas pentru îndatorare pe ultimele opt luni de numai 30,8 miliarde lei (media lunară ar trebui să fie similară cu valoarea minimă din luna martie).

Așadar, asistăm la o cursă (inegală) între avansul economic de la un an la altul și cea a îndatorării în creștere (+78 miliarde lei în 2021, +89 miliarde lei în 2022 și +118 miliarde lei în 2023), pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care și-au încetinit scăderea după mijlocul anului trecut și au rămas aproape de nivelul de 6%, (5,99% media lunară comunicată de BCE pentru datoria pe termen lung a României pe luna iunie).

Toate aceste evoluții s-au derulat sub presiunea obligațiilor suplimentare asumate de stat pe partea de salarii (majorarea nivelului minim) și pensii (la care se apropie recalcularea). Or, deși deficitul bugetar era programat să ajungă la -5% din PIB, după primele cinci luni din 2024 suntem deja la cota -3,4% din PIB.

Una peste alta, revenirea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului curent apare improbabilă. Ea este condiționată nu doar de creșterea economică, previzionată curent la 3,4% în termeni reali (atenție, după 0,5% în T1 ar trebui un reviriment la peste 4% pe T2 –T4), ci și de temporizarea asumării unor noi obligații bugetare evident nesustenabile.