Datoria publică, 52,7% din PIB la finele lunii august 2024

Datoria publică a României a crescut la 52,7% din PIB la finele lunii august 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de aproape 887 miliarde lei, mai mare cu circa 27 miliarde lei față de finele trimestrului anterior. 

Nivelul de 52,7% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (comunicatul INS din 10 octombrie), respectiv 1.684,4 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria după primele opt luni din 2024 la rezultatul economic revizuit din intervalul T3 2023 – T2 2024.

Creșterea semnificativă față de valoarea comunicată pentru luna iunie a fost determinată de creșterea mai importantă a sumei în termeni nominali (cele 26,6 miliarde lei) față de modificarea PIB luat ca referință la numitor, cu 11,5 miliarde lei mai mare față de nivelul anterior de raportare (doar 1.672,9 miliarde lei).

Astfel, indicatorul îndatorării publice a crescut cu 2,1 puncte procentuale pe parcursul ultimelor patru luni, de la 50,6% în aprilie în pofida creșterii bazei de raportare, Astfel, după ce s-a depășit pragul critic de 50%, peste care Guveul ar fi trebuit prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor, ne îndreptăm, destul de clar, spre nivelul de 55%, de la care ar trebui înghețate și pensiile.

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 118 miliarde lei (+17,7% față de 2022), cu o medie de puțin sub cota de 10 miliarde lei lunar. După un spor de aproape 102 miliarde lei pe parcursul primelor opt luni ale anului în curs, avansul mediu a arătat o îndatorare suplimentară lunară de aproape 13 miliarde lei. 

Datoria acumulată deja la finele lunii august continuă să reprezinte o problemă majoră. Nivelul critic de 50%, ce ar fi trebuit păstrat până la finele anului, a fost deja depășit în condițiile indexării salariului minim la mijlocul anului deși nu s-au pus la socoteală, deocamdată, recalcularea pensiilor și creșterea pragului lor de neimpozitare.

Așadar, în loc să fie puse în acord creșterea veniturilor cu avansul economic, tot mai anemic de la un an la altul (+0,7% pe prima jumătate din 2024), s-au antamat venituri nesustenabile prin încasările de la bugetul public, pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care s-au apropiat din nou de 7% (6,99% pe data de 1 noiembrie 2024, potrivit tradingeconomics.com).

Or, deși deficitul bugetar era programat să ajungă la -5% din PIB, după primele nouă luni din 2024 s-a consemnat deja cota -5,44% din PIB. Mai mult, se riscă acum până și depășirea cotei de -6,94% din PIB care a înlocuit prevederea legală inițială pentru anul în curs iar minusul din veniturile publice va trebui suplinit prin împrumuturi consistente.

Una peste alta, prorogarea (conform Legii responsabilității financiare) majorării obligațiilor bugetare în bugetul pe 2025 apare ca necesară pentru echilibrarea macroeconomică și temperarea ritmului de îndatorare, ritm care ne trimite pe termen mediu peste cota de 3% permisă de criteriile Maastricht și ne va obliga în deceniul următor să avem excedent primar.