România, alãturi de statele baltice si de Bulgaria, se aflã într-o zonã periculoasã în cazul a sapte din cei 11 indicatori principali folositi de Danske Bank pentru a evalua starea economiilor din zece tãri din Europa Centralãsi de Est, aratã o analizã publicatã de banca danezã. rnrnRomânia se confruntã cu dezechilibre periculoase, generate de un ritm nesustenabil de crestere economicã, care atrage riscuri de supraîncãlzire, reiese din analiza Danske Bank. Alti factori de pericol sunt inflatia ridicatã, deficitul de cont curent mare, moneda supraevaluate, ritmul prea înalt de crestere a creditãrii, balanta comercialã externã puternic deficitarã si dobânda de politicã monetarã prea micã. rnrnRomânia stã bine doar în cazul a trei parametri, care constau în ponderea redusã a creditului neguvernamental în produsul intern brut (PIB), rezervele valutare suficient de mari si deficitul bugetar redus, mai considerã specialistii de la Danske Bank. rnrnPentru România, Bulgaria, Lituania, Letonia si Estonia, Danske Bank sustine cã existã “un risc din ce în ce mai mare pentru o aterizare fortatã a economiei”, care poate aduce aceste state într-un “impas financiar”. rnrnÎn privinta cresterii economice, primul criteriu al evaluãrii, institutia vede în continuare riscuri de supraîncãlzire pentru o serie de state, printre care si România. Aceste riscuri sunt semnalate de “adâncirea deficitelor de cont curent, accentuarea inflatiei si a presiunile dinspre cresterile salariale”. Statele care sunt pozitionate de Danske în zona “rosie”, cu gradul cel mai ridicat de risc, printre care se aflã si România, “au înregistrat, în ultimul an, cresteri salariale de peste 10%”. rnrn”O crestere prea rapidã se poate sfârsi oricând dramatic, printr-o frânare bruscã a avansului si potentiale probleme financiare”, se spune în analiza bãncii daneze. rnrnÎn privinta ritmului de crestere a creditelor, Danske avertizeazã cã “avansul în statele baltice si România pare greu de justificat pe baza principalelor conditii economice”. rnrnReferitor la ratele dobânzilor, România mai are de asemenea de lucru. “Ratele dobânzilor real-negative (dobânzi mai mici decât rata inflatiei n.r.) sunt nesustenabile pe termen lung. Urcarea acestora se poate face prin temperarea inflatiei sau cresterea ratelor nominale ale dobânzilor, ambele mãsuri putând încetini avansul economiei”, mai sustin expertii de la Danske Bank. rnrnDin punctul de vedere al raportului rezervelor valutare la importuri, România si Bulgaria sunt singurele state din regiune care se aflã “într-o zonã sigurã”. Acest criteriu este, însã, mai relevant pentru statele cu un curs fix (consiliu monetar), precum Bulgaria sau Þãrile Baltice, decât pentru cele cu curs de schimb liber, precum România, Ungaria sau Polonia, explicã analistii Danske. rnrnPentru tãrile în care dezechilibrele au ajuns prea mari – România, Bulgaria, Þãrile Baltice si, mai nou, Slovacia – analistii de la Danske Bank recomandã investitorilor care au sau vor sã facã plasamente sã se protejeze de riscuri prin instrumente de hedging.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cele 32 de bănci din România au raportat în primul trimestru al anului un profit brut de 4,4 miliarde lei, din care au achitat un impozit pe venit de 710... detalii
Profitabilitatea băncilor este în ușoară scădere, pe fondul diminuării creșterii economice și creșterii instabilității și a riscurilor. Statisticile publicate de Banca Națională a României (BNR) arată că indicatorul de profitabilitate... detalii
Cele mai bune cotații de curs de schimb euro/leu le găsim la CEC Bank și Exim Banca Românească, rezultă din comparația ratelor de curs valutar practicate de cele mai mari... detalii
Cardurile Mastercard emise de BRD nu au funcționat la ATM-urile altor bănci și la plățile în magazine, pe parcursul zilei de 11 aprilie 2025. Iar tranzactiile refuzate au fost dublate... detalii