Curtea Constitutionala a respins o lege utila, dar prost facuta de Alina Gorghiu, care urmarea sa stopeze abuzurile bancilor si executorilor judecatoresti in cadrul executarilor silite prin poprire

Curtea Constitutionala a respins astazi o lege initiata de sefa PNL, Alina Gorghiu, care urmarea sa stopeze abuzurile executorilor judecatoresti si bancilor in cadrul procedurilor de executare silita prin poprirea salariilor si conturilor bancare, considerand ca aceasta incalca dreptul de proprietate.

Curtea Constitutionala a admis astfel sesizarea de neconstitutionalitate a legii facuta de Guvernul condus de Dacian Ciolos, desi acesta a fost ales de Gorghiu sa fie viitorul premier daca PNL va castiga alegerile.

Scopul legii a fost acela de evitare a situatiilor frecvente in care celor executati silit li se retin mai multi bani din salariu decat maximul prevazut de lege (o treime pentru o datorie si jumatate pentru mai mult datorii, conform Codului de procedura civila).

Asta pentru ca executorii judecatoresti infiinteaza popririle atat la locul de munca al celor executati silit, cat si pe conturile bancare ale acestora, astfel ca deseori apar situatii in care pentru aceeasi poprire se retine de doua ori din salariu: odata de catre angajator iar ulterior de banca, in lipsa unei comunicari intre cele doua.

Sa luam un exemplu concret, al unui angajat cu un salariu de 2.000 de lei, incasat pe un card bancar, caruia i se infiinteaza o poprire pentru plata unei datorii.

Executorul judecatoresc trimite poprirea atat la locul de munca al angajatului cat si la banca unde acesta are cardul de salarii. Firma angajatoare decide sa respecte ordinul executorului si retine o treime din salariu, conform Codului de procedura civila, adica 660 de lei, iar restul sumei, respectiv 1.340 de lei, o vireaza pe cardul bancar.

Banca primeste si ea instiintarea de proprire si decide sa-i dea curs, la randul ei, astfel ca retine si ea o treime din cei 1340 de lei, astfel ca salariatul mai ramane cu 898 de lei, adica doua treimi din salariu, in loc de maxim o treime, cum prevede legea.

Astfel de cazuri sunt frecvente, dupa cum rezulta si din plangerile primite pe site-ul Reclamatiibanci.ro. (vezi aici detalii)

O lege prost facuta

Toate aceste abuzuri privind popririle au ajuns si la urechile parlamentarilor, care au initiat un proiect de lege, semnat chiar de sefa PNL, Alina Gorghiu, prin care se incearca tocmai evitarea acestor probleme, prin obligarea executorilor judecatoresti sa-si asume niste responsabilitati suplimentare in cadrul procedurilor de poprire.

Astfel, legea adoptata de Parlament prevede ca “executorii judecătoreşti sunt obligaţi să se asigure, pe tot parcursul executării, că acelaşi titlu executoriu nu este pus în executare atât la locul de muncă şi/sau de plată al debitorului, cât şi la conturile sale bancare.”

Din aceasta prevedere a legii se intelege insa altceva decat au avut in vedere initiatorii legii si anume faptul ca executorii judecatoresti nu mai pot pune poprire pe conturile bancare, daca au pus deja poprire la locul de munca, ceea ce poate fi considerata ca fiind o restrangere a dreptului unui creditor la recuperarea datoriilor. Asta pentru ca in intr-un cont bancar o persoana poate avea bani si din alte surse, nu doar din salariu, iar lege prevede ca acesti bani se pot retine in intregime, in vederea achitarii datoriilor.

Textul legii ar fi trebuit sa sune astfel: “Executorii judecatoresti sunt obligati sa se asigure, pe tot parcursul executarii, ca debitorului executat silit nu i se retine, la locul de munca si din conturile bancare, o suma mai mare decat maximul prevazut de lege”.

Prin limitarea dreptului executorului de a urmari debitorul atat la locul de munca cat si in conturile bancare se incalca, evident, dreptul de proprietate aferent unui titlu executoriu.

Iata cum o lege utila, dar prost facuta, adica neclar formulata, ajunge sa nu se poata aplica si sa se intoarca in Parlament, iar abuzurile bancilor si executorilor judecatoresti sa poata continua.

Comunicatul Curtii Constitutionale

În ziua de 29 noiembrie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii, sesizare formulată de Guvernul României.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia şi a constatat că Legea privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din venituri obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii este neconstituţională, în ansamblul său.

Curtea a reţinut că înlăturarea posibilităţii de valorificare pe calea executării silite a unui titlu executoriu prevăzut de lege, altul decât o hotărâre judecătorească, pune creditorul obligaţiei consacrate de titlul în cauză în situaţia de a pierde dreptul de proprietate, în substanţa sa, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.44 alin.(2) din Constituţie, teza referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată.

Mai mult, lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a întregului act normativ supus controlului de constituţionalitate aduce atingere prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalităţii.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.