Pe parcursul anului 2018, consumatorii nu au mai redobândit încrederea în economie pe care au avut-o în 2017.
Românii au devenit reticenţi pe fondul tensiunilor de pe piaţa monetară (creşterea ROBOR) şi a situației economice incerte. Prin urmare, indicatorul Climatului de Consum măsurat de GfK este încă negativ, situat în zona de pesimism (-20.7), se arata intr-un comunicat al GfK, in care se adauga:
La nivelul Uniunii Europene, consumatorii sunt preocupaţi de scăderea nivelului de trai – protestele “Vestelor Galbene” din Franţa sau manifestările împotriva rasismului din Italia, creşterea preţului petrolului şi Brexit – evenimente care au dus la coborârea indicelui de încredere până la -6.
Indicatorul privind încrederea consumatorilor români este determinat de previziuni pesimiste la majoritatea capitolelor. Doar 11% cred într-o evoluție pozitivă a economiei și în același procent se așteaptă ca rata şomajului să scadă în următorul an.
Cu toate acestea, românii arată ceva mai mult optimism atunci când vine vorba despre așteptările privind situaţia propriilor finanțe. Aproape un sfert dintre ei au încredere că aceasta va arăta mai bine, față de 19% anul anterior.
Chiar dacă piața FMCG și cea electro-IT au marcat creșteri în 2018*, consumatorii se arată reticenți când vine vorba despre achiziția bunurilor de folosință îndelungată pe viitor.
Pentru anul 2019, 4 din 10 români (42%) declară că își vor micșora bugetul pentru achiziții precum mobilă, mașină de spălat, etc., aproape la fel de mulți fiind cei care spun că își vor menține constant bugetul pentru astfel de achiziții (41%).
Doar 10% dintre români și-au exprimat intenția de a investi mai mult decât până acum.
Dintr-o perspectivă mai largă, consumul casnic de bunuri de larg consum va fi menţinut în continuare de creșterea venitului disponibil al populaţiei, un impact care poate fi compensat de înăsprirea termenilor de creditare.
Despre metodologie
Rezultatele provin din studiul GfK Omnibus, realizat prin metodologia TAWI (interviuri realizate pe tabletă), pe 1020 respondenţi, reprezentantiv la nivel național.
* Industria bunurilor de larg consum a înregistrat pe parcursul anului 2018 o creștere de aproape 6% comparativ cu 2017, conform studiului GfK Consumer Panel.
** Piața românească de bunuri de folosință îndelungată a marcat o creştere de 13% comparativ cu anul anterior.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații