Produsul Intern Brut (PIB) pe al treilea trimestru din 2022 a crescut cu 4% în termeni reali și cu 4,7% pe seria ajustată sezonier, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
Potrivit INS, rezultatul cumulat pe primele trei trimestre ale anului curent a fost de +5% pe seria brută, deși numai +4,3% pe seria ajustată sezonier.
Avansul faţă de trimestrul precedent a fost de 1,3%, cea mai mare valoare dintre statele care au comunicat datele-semnal la Eurostat, alături de Cipru și peste Polonia(+0,9%) și peste Suedia (+0,7%) și Bulgaria (+0,6%). Principalele noastre partenere în comerțul exterior au înregistrat valori ceva mai mici, cu Italia la +0,5%, Germania menținută surprinzător în domeniul pozitiv (+0,3%) și Franța la +0,2%.
De reținut, valoarea bună de creștere pe al treilea trimestru al anului curent a venit pe fondul unui efect de bază defavorabil. Raportarea rezultatului s-a făcut față de un rezultat economic pe T3 2021 (+6,9%) care a confirmat revenirea din pandemie. Apoi, în T4 2021, s-a produs o încetinire la doar +1,3%, echivalentă cu reeditarea rezultatului din T4 2019, ultimul dinaintea pandemiei (-1,3% în T4 2020).
Distribuția PIB pe T1-T3 la T4, în mod uzual de tip 70%/30%, cu pondere relativă mai mare a ultimului trimestru, arată că, pentru a se realiza prognoza curentă de creștere economică a CNSP (+4,6%), ar fi necesar în T4 2022 un rezultat brut de +3,7%, altminteri favorizat de efectul de bază al rezultatului ceva mai slab de la finalul anului trecut. Astfel, obținerea nivelului scontat per total în 2022 depinde de păstrarea în intervalul octombrie – decembrie a unui avans economic relativ robust în condițiile date.
Întrucât seria ajustată sezonier a fost modificată semnificativ față de ultima variantă prezentată (cea din 12 octombrie 2022), vă prezentăm și situația la zi a evoluției economice de la un trimestru la altul. De remarcat scăderea masivă a valorii comunicate pentru primul trimestru al anului curent, de la +5,3% la doar 1,5% (probabil, după revizuirea ajustării cu prețurile), deși pentru T2 a fost păstrat nivelul de 1,3%.
[1]
În context, iată cum a evoluat valoarea estimată pentru PIB 2022 pe parcursul celor mai recente patru prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici. Cu observația foarte importantă că pe parcurs s-au adăugat peste 80 miliarde lei la rezultatul economic iar creșterea avută în vedere la construcția bugetară s-a mărit cu 0,3 puncte procentuale.
[2]
Astfel, se prefigurează un PIB în termeni nominali semnificativ mai mare decât cel anunțat inițial pentru anul 2022. Din păcate, însă, prognoza de inflație a urcat și ea concomitent și foarte mult (de la 9,5% spre 15,2% pe final de an ca prețuri la consumator și, atenție, Banca Națională a anunțat deja un nivel de 16,3%. Deja, pe estimarea din octombrie, deflatorul utilizat la trecerea rezultatului economic în prețurile perioadei de bază, pentru a obține creșterea reală a PIB, a ajuns mai mult decât dublu.
[3]
În acest moment, întrebarea nu este dacă PIB-ul va ajunge la aproape 1.400 miliarde lei ci dacă deflatorul nu va fi mai mare decât cel recent revizuit, dar păstrat sub nivelul IPC.
Experiența anilor anteriori arată anterioară arată că, deși subestimat sistematic la momentul primelor prognoze, deflatorul s-a situat PESTE inflația medie. Ceea ce ar reduce rezultatul creșterii economice anticipate, în termeni reali.
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații