“Comisioanele interbancare aplicate la tranzacţiile cu carduri în sistemele VISA şi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa, este una din concluziile investigaţiei sectoriale desfăşurate de Consiliul Concurenţei pe piaţa serviciilor de plăţi bancare din România”, anunta institutia intr-un comunicat.
Ce spune Consiliul Concurentei: In România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).
Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale:
♦ modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată;
♦ modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri;
♦ profitabilitatea sectorului cardurilor de plată;
♦ gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.
În cadrul acestei investigaţii sectoriale au fost solicitate informaţii de la 28 bănci membre Visa/MasterCard, 22 agenţi economici cu obiect de activitate în diverse domenii (hipermarketuri, supermarketuri, agenţii de turism, restaurante), organizaţiile Visa Europe şi MasterCard.
Comisioane interbancare – mod de determinare şi nivel
Comisioanele interbancare sunt plăţile realizate între băncile acceptante şi băncile emitente pentru tranzacţiile care presupun utilizarea cardurilor de plată.
În cazul tranzacţiilor la POS, comisionul interbancar este plătit de banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) către banca emitentă a cardului şi este suportat de către comerciant şi, indirect, de către consumatori.
În conformitate cu regulile Visa şi MasterCard, până în 2011, comisioanele interbancare erau stabilite de băncile membre ale celor două organizaţii şi era de 1%.
Începând cu 2012, nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzacţiilor efectuate în România cu carduri emise sub sigla MasterCard este stabilit de MasterCard şi aplicat de băncile membre.
Astfel, comisionul interbancar în sistem MasterCard aplicabil în România (pentru cardul de debit cu chip) a crescut la 1,2%, nivel similar cu cel aplicabil în Grecia, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia, Marea Britanie nivelul comisionului este între 0,5% şi 1%. În Polonia, comisionul interbancar aplicabil de MasterCard este de 1,4%.
În ceea ce priveşte sistemul VISA, comsionul interbancar aplicabil în România, se stabileşte în continuare de băncile membre din România şi rămas la acelaşi nivel de 1%.
Comisioane plătite de comercianţi – mod de determinare şi nivel
Pentru serviciile furnizate de banca ce deţine POS-ul, comerciantul plăteşte un comision pe serviciu. Nivelul comisioanelor este negociat în funcţie de costurile generate de activitatea specifică fiecărui client, relevante fiind:
nivelul comisionului interbancar
numărul tranzacţiilor
valoarea tranzacţiilor
modalitate de efectuare a tranzacţiei (POS, tranzacţie pe Internet)
domeniul de activitate al comerciantului (comisioanele mai mari sunt percepute în cazul firmelor de divertisment, săli de jocuri de noroc).
Analiza realizată de Consiliul Concurenţei arată că nivelul mediu al comisioanelor achitate de comercianţi către băncile acceptante este 1,78% şi 2,4% din valoarea tranzacţiei. Astfel, comisionul interbancar perceput de băncile din sistemul Visa şi MasterCard influenţează, într-o proporţie însemnată, nivelul comisioanelor de servicii percepute comercianţilor şi, implicit, preţurile finale ale produselor şi serviciilor.
Profitabilitatea sectorului cardurilor de plată
Analiza profitabilităţii efectuată de Consiliul Concurenţei arată că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009-2011, a fost între 62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate.
Totodată, studiul relevă că veniturile încasate de băncile emitente din comisioanele interbancare reprezintă între 8,1% şi 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri.
În condiţiile în care din veniturile totale au fost extrase veniturile din comisioanele interbancare, peste 50% dintre băncile intervievate au înregistrat o profitabilitate între 49,0% şi 79,0%. Ca urmare, activitatea de emitere a cardurilor rămâne profitabilă, pentru un număr semnificativ de emitenţi, chiar şi în absenţa comisionului interbancar.
Gradul de concentrare
Piaţa emiterii cardurilor de plată este o piaţă slab concentrată, neindicând probleme în ceea ce priveşte concurenţa.
Piaţa acceptării de carduri la comercianţi indică o concentrare mai mare decât cea de pe piaţa emiterii cardurilor dar, datorită intrării pe piaţă a mai multor jucători, nu prezintă îngrijorări din punct de vedere al concurenţei.
Pentru a se asigura că piaţa emiterii şi acceptării cardurilor bancare nu este afectată de posibile practici anticoncurenţiale, Consiliul Concurenţei va acorda o atenţie deosebită acestui subiect în activitatea viitoare, în concordanţă şi cu acţiunile Comisiei Europene cu privire la sistemele de plăţi prin carduri.
Raportul realizat în urma investigaţiei sectoriale pe piaţa serviciilor de plăţi bancare din România este publicat pe site-ul instituţiei şi este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile.
După finalizarea acestei perioade, Consiliul Concurenţei va discuta cu reprezentanţii Guvernului şi ai Băncii Naţionale în vederea identificării celor mai eficiente măsuri ce pot conduce la scăderea costurilor tranzacţiilor bancare cu carduri.
VEZI raportul Consiliului Concurentei privind piata serviciilor de plati cu cardul, in FISIERE
Nu există comentarii pentru această știre.
Consiliul Concurenței susține că a amendat băncile pentru formarea unui cartel pentru creșterea ROBOR întrucât acestea „au încălcat flagrant regulile de concurență, atât naționale, cât și europene, printr-un schimb de informații confidențiale și strategice cu privire la nivelor ROBOR în cadrul procedurii de fixing”. „Aceasta reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în Uniunea Europeană în ultimii ani”, a adăugat Consiliul Concurenței, citat de Agerpres. Reacția vine după ce băncile au transmis o scrisoare deschisă în care acuză Consiliul Concurenței de lipsa argumentelor și a normelor legale încălcate: „Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață – cu atât mai mult cu cât lipsește orice argumentare... detalii
ING Bank România și DIGI introduc plata facturilor de telecomunicații prin intermediul RoPay, soluție complet digitală și gratuită prin care abonații DIGI pot achita facturile instant, fără a mai introduce... detalii
BT Go a depășit pragul de 600.000 de companii care folosesc aplicația pentru business și banking din România, anunță Banca Transilvania într-un comunicat, în care se adaugă: De asemenea, de... detalii
Banca Transilvania aduce diaspora mai aproape de România prin prima campanie de shopping bancar dedicată românilor din alte țări, Acasă e oriunde simți că se poate. Campania se desfășoară exclusiv... detalii
BNR cere clarificări de la Consiliul Concurenței privind cazul ROBOR
Băncile au încercat să oprească investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR
Consiliul Concurenței nu înțelege mecanismele pieței monetare, acuză Exim Banca Românească
Investigația privind ROBOR nu are nicio dovadă privind înțelegeri între bănci, spune Raiffeisen
CEC Bank: respingem orice acuzație de manipulare a ratei ROBOR
Băncile au fost amendate de Consiliul Concurenței pentru "coordonarea comportamentului" în stabilirea ROBOR
CEC Bank deschide agenții digitale
Pacienții Enayati Hospital București pot face credite online la BT Direct
În premieră istorică, angajații unei bănci, BRD, au ieșit în stradă la protest
Asigurările de locuințe nu acoperă riscuri generate de război