Ce treabă au firmele private cu deficitul bugetar?

Autor:

Bancherul.ro
Publicat la: 2025-08-28 10:23 Ultima actualizare: 2025-08-27 13:50

Este comentariul de bun-simt a lui Ed Int la postarea pe Facebook a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, prin care a anunțat impunerea de capitaluri sociale minime pentru firme, în cadrul pachetului de măsuri pentru reducerea deficitului public.

Marea majoritate a comentariilor critică această măsură, pentru că ar duce doar la o creștere a birocrației și nu la combaterea evaziunii fiscale, prin eliminarea firmelor fantomă, cum argumentează ministrul.

“Cu alte cuvinte, marii evazioniști vor fi opriți de cei 500 de lei capital social. Minunată logică”, comentează Cristian Gârd.

“Nu ajută cu nimic. Evazioniștii vor pune banii drept capital social și îi vor cheltui imediat sau retrage ulterior. Pe de altă parte, puneți pe drumuri oameni cinstiți, care au îndurat deja multe”, comentează Mihai Vlad.

“Ăia care fac evaziune de miliarde exact de capitalul social mărit se vor împotmoli…ești în filmul nostru sau…?”, comentează Romeo Uga.

“Nimic util, doar trimiteți zeci de mii de oameni pe drumuri la ONRC… Cine vrea să facă firmă fantomă pune capitalul social apoi îl scoate, asta nu e un impediment”, comentează Tata Mare.

Ministerul Nazare nu a răspuns la comentarii.

Inițial, Nazare a propus un capital social minim de 8.000 de lei pentru SRL-uri, pentru ca acum să introducă praguri diferențiate pe nivelul cifrei de afaceri.

Ce impact poate avea capitalul social al unui SRL?

Ministrul Nazare a justificat majoritatea capitalului SRL-ului prin “creșterea responsabilizării firmelor în principal în raport cu creditorii privați, dar și statul își dorește companii capitalizate”.

Asociații unui SRL răspund pentru datoriile firmei doar în limita aportului de capital social.

O firmă cu capital social mai mare este mai credibilă față de parteneri și finanțatori, precum băncile.

Ministerul Finanțelor a mai invocat în propunerea sa și necesitatea diminuării firmelor fantomă.

Postarea ministrului Nazare de pe Facebook:

✅ Capital social SRL: Am susținut ieri, în ședința coaliției de guvernare, o măsură importantǎ pentru IMM-uri și start-up-uri – modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri

În urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial, noua propunere introduce un sistem adaptiv, corelând suma capitalului social cu dimensiunea afacerii. Astfel:

➡ În cazul companiilor cu venituri mai mici de 395.000 lei, capitalul social minim propus este de 500 lei

➡ Companii cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei: capitalul social minim devine 5.000 lei

➡ Iar în cazul firmelor cu venituri de peste 7.000.000 lei, capitalul social minim propus devine 90.000 lei

🔹 Practic, pentru societățile nou-înființate, capitalul social minim pornește de la 500 lei, oferind mai multă flexibilitate și accesibilitate antreprenorilor la început de drum. Odată cu creșterea activității, crește și capitalul social minim.

În plus, majorările de capital efectuate până la 31.12.2026 vor beneficia de o reducere cu 50% a tarifului de publicare în Monitorul Oficial, dacă modificarea privește doar capitalul social.

📌 Mulți dintre dvs. ați întrebat, pe bună dreptate: de ce această măsură?

Azi, în România, poți înființa o firmă cu 1 leu capital social. Aceastǎ sumǎ modicǎ a avut rolul inițial de a susține start-up-urile, dar a generat si efecte negative: apariția a numeroase firme-fantomă.

Practic, oricine are 1.000 de lei poate înființa azi 1.000 de SRL-uri. Ceea ce s-a și întâmplat, ducând la apariția generalizată a fenomenului de firme – fantomă: companii fără activitate economică reală, folosite pentru a acumula datorii către parteneri și către stat, după care dispar. Multe dintre ele fac parte din rețele de fraudă de tip carusel TVA sau din mecanisme prin care se ascund adevărații beneficiari ai unor tranzacții ilegale.

Aceste firme creează pagube uriașe: companiile corecte sunt păgubite de parteneri fictivi – firme care existǎ doar pe hârtie, iar statul pierde miliarde de lei din taxe și impozite neîncasate.

📌 Noua regulă va obliga toate firmele să majoreze capitalul social minim, în termenul legal.

Ce înseamnă acest lucru?

➡ Rețelele de firme-fantomă vor ieși la suprafață sau se vor închide – cei corecți vor crește capitalul, iar cei care dețin sute de firme și nu vor depune vor fi astfel filtrați

➡ Proprietarii reali ai firmelor nu se vor mai putea ascunde în spatele SRL-urilor de 1 leu

🌍 Cum aratǎ lucrurile în Europa

România este una dintre țările cu cel mai mic capital social cerut la înființarea unui SRL. În multe alte state, sumele sunt semnificativ mai mari, precum Austria (10.000 EUR), Germania (25.000 EUR), Slovenia (7.500 EUR), Ungaria (7.500 EUR) s.a. Există și țări europene cu un capital social simbolic, de 1 EUR, dar acestea nu au problema masivă a firmelor-fantomă și nici deficitul bugetar record al României – cel mai mare din UE, cauzat în mare parte de slaba colectare.

✅ Pentru antreprenorii corecți, această măsură este un scut, nu o barieră. Banii depuși drept capital social pot fi folosiți pentru cheltuielile curente ale firmei (ex: sediu, alte plăți) – important de subliniat că nu sunt bani blocați. În același timp, mǎsura contribuie la reducerea drasticǎ a fenomenului firmelor-fantomă, protejând atât companiile corecte de parteneri fictivi, cât și statul.

Proiectul este încă în consultare publică şi vǎ invit să lăsați observațiile dvs: cum apreciați noua propunere privind pragurile minime de capital social la înființarea unui SRL în România?

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Opinie

Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor

La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii

ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă

ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare.  Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii

Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă

Raportul Consiliului Concurenței privind amendarea băncilor pentru manipularea ROBOR prevede interzicerea băncilor de a mai calcula ROBOR și dobânzile la titlurile de stat în actuala formă, precum și modificarea regulilor... detalii

Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania

Consiliul Concurenței a permis băncilor accesul la minuta ședinței de deliberare din cadrul investigației ROBOR, aceasta fiind doar una din numeroasele etape care urmează să fie parcurse în cadrul procedurii,... detalii