Grecia ar putea intra in faliment marti, 30 iunie 2015, cand trebuie sa achite un imprumut catre FMI in valoare de 1,6 miliarde de euro, bani pe care nu-i are si de care ar fi putut face rost doar daca ar fi acceptat conditiile impuse de autoritatile europene si FMI (troika) pentru prelungirea acordului de salvare a tarii, care expira la sfarsitul lunii.
Premierul grec Tsipras a refuzat insa cerintele finantatorilor internationali, care presupuneau taierea pensiilor, majorarea taxelor si alte masuri de austeritate, in schimbul continuarii programului de finantare, luand decizia surprinzatoare de a convoca un referendum pentru data de 5 iulie, dupa expirarea acordului cu creditorii, privind aprobarea sau respingerea conditiilor din programul de finantare.
Dupa cum era de asteptat, oficialii europeni au anuntat astazi ca in aceste conditii refuza prelungirea acordului cu Grecia, iar programul de asistenta financiara se va finaliza la 30 iunie. Ministii de finante ai zonei euro, cu excepția ministrului grec Yanis Varoufakis, s-au reunit imediat, alaturi de reprezentantii BCE, pentru a discuta consecintele acestei decizii.
Dupa anuntul de azi-noapte privind convocarea referendumului, grecii s-au repezit deja la bancomatele bancilor pentru a-si retrage banii, dar in liniste, fara panica sau scandaluri, fiind vorba de o zi de sambata.
Consecintele ruperii acordului cu Grecia: primele afectate sunt bancile
Primul efect vizibil al unui potential faliment al Greciei este asaltul oamenilor asupra bancilor si bancomatelor pentru a-si retrage economiile in euro, intrucat falimentul tarii inseamna, in primul rand, falimentul bancilor, care au fost tinute in viata in ultima saptamana doar prin injectiile de lichiditati de urgenta de la Banca Centrala Europeana (ECB).
Joi si vineri insa, BCE nu a mai majorat linia de finantare de urgenta pentru bancile grecesti, cum a facut-o in primele trei zile ale saptamanii, dupa ce guvernatorul bancii centrale a Germaniei a criticat politica de finantare a bancilor grecesti, ceea ce poate spune ceva cu privire la ceea ce se va intampla saptamana viitoare, mai exact luni, intrucat marti, 30 iunie, este ziua Z.
Cel mai probabil, autoritatile din Grecia vor tine bancile inchise luni, pentru a evita o catastrofa, adica un asalt al deponentilor asupra bancilor, si in conditiile in care este putin probabil ca BCE sa mai prelungeasa finantarile pentru bancile grecesti.
BCE va fi cea care va decide, saptamana viitoare, soarta Greciei, in conditiile in care ea insasi are o datorie de 1,9 miliarde de euro fata de Grecia,rezultata din profitul obtinut in urma achizitiei de titluri de stat grecesti, dupa izbucnirea crizei.
Astazi, ministrul grec de finanțe, Yanis Varoufakis, a declarat ca BCE ar trebui sa achite din acesti bani transa de imprumut pe care Grecia o are fata de FMI.
Trei unde de soc pentru bancile romanesti
Fara ajutorul BCE, bancile grecesti vor intra in colaps, cu certitudine, ceea ce ar putea provoca seisme si in Romania, prin intermediul celor patru subsidiare ale bancilor grecesti prezente la noi: Alpha Bank, Bancpost, Piraeus Bank si Banca Romaneasca.
Bancile grecesti din Romania ar putea fi lovite de trei unde de soc in cazul unui Grexit, cea mai probabila fiind retragerea depozitelor in valoare de 5,2 miliarde de euro, conform unui raport recent al Standard&Poors.
De aceea, decizia BCE de a continua sau nu sa sprijine bancile grecesti saptamana viitoare va fi cruciala pentru soarta Greciei, indiferent daca aceasta isi va putea plati sau nu creditul catre FMI.
BCE ar putea decide sa sustina bancile grecesti si sapamana viitoare, pana in 5 iulie, cand are loc referendumul, in speranta ca poporul grec va valida acordul de finantare cu troika.
Dar daca grecii vor spune “nu” unui acord cu troika, asa cum au fost indemnati de guven? Asta inseamna cel mai probabil iesirea Greciei din zona euro si adoptare unei noi monede paralele sub forma unor obligatiuni, denumita IOU, puternic devalorizata fata de euro. Ceea ce inseamna saracirea substantiala a grecilor.
Greu de crezut ca s-ar putea intampla toate acestea. Si totusi…daca se intampla, ce vor face bancile grecesti din Romania?
Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii
La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii
ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii
Raportul Consiliului Concurenței privind amendarea băncilor pentru manipularea ROBOR prevede interzicerea băncilor de a mai calcula ROBOR și dobânzile la titlurile de stat în actuala formă, precum și modificarea regulilor... detalii
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon
Băncile își exprimă convingerea că nu vor fi amendate de Consiliul Concurenței privind ROBOR