Atunci cand valuta iese masiv dintr-o tara, cum s-a intamplat in cazul Romaniei, dar si a altor tari din regiune, la finalul anului trecut, pe fondul panicii investitorilor straini speriati de criza internationala, moneda acestor tari se devalorizeaza inevitabil.rnrnDevalorizarea leului n-a fost insa perceputa ca o consecinta fireasca a iesirilor de capital din tara ci mai degraba ca efect al speculatorilor. Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarat public ca am fost victimele unui atac al speculatorilor, al asa-numitelor fonduri de hedging, care au actionat prin intermediul bancilor romanesti, astfel ca in final acestea au iesit cu reputatia patata, ca fiind cele care au contribuit la devalorizarea leului. Iar Mugur Isarescu i-a acuzat necontenit si-i acuza in continuare pe traderii unor banci romanesti ca au facut bani frumosi de pe urma devalorizarii leului. (Prin luarea celebrelor de pe-acum pozitii short, ce mizeaza pe devalorizarea monedei sau actiunilor, printr-o operatiune de imprumut a valutei sau a actiunilor si nu de cumparare, fapt care le permite fondurilor speculative sa investeasca sume mult mai mari decat propriile capitaluri).rnrnDe fapt, guvernatorul are un interes in a da vina pe altii pentru pierderea puterii leului. E mai usor pentru noi sa ne victimizam decat sa admitem ca ne-am pierdut increderea investitorilor (cu toate ca nu se poate spune ca a fost doar vina noastra, ci mai degraba un efect de contagiune). Si e mai simplu pentru autoritati, inclusiv, sau mai ales BNR, sa se creada ca nu din cauza lor suntem nevoiti sa platim mai scump ratele la creditele in valuta si kilogramul de rosii din import.rnrnAdevarul este ca speculatorii au contribuit la accelerarea deprecierii leului, cu toate ca nimeni nu stie in ce masura. Cert este ca leul trebuia sa se deprecieze, dar cu cat, nimeni nu poate spune. Isarescu citeaza adesea unele voci de speculanti care se asteptau la un curs de 4,7 lei/euro sau chiar de 5 lei/euro si nu ezita sa se mandreasca cu faptul ca le-a incurcat socotelile si, in consecinta, le-a diminuat profiturile, ba chiar i-a lasat in pierdere. Adevarul il stiu doar cei implicati.rnrnCu certitudine insa ca BNR a aparat cu eforturi mari moneda nationala in acele luni ale sfarsitului de an 2008, sangele scurs din acele batalii cu speculatorii reflectandu-se in diminuarea substantiala a rezervelor valutare ale bancii nationale. Ceea ce inseamna ca leul a ramas la niveluri mult mai ridicate decat il vedea piata si speculatorii.rnrnCare a fost pretul pentru aparararea monedei nationale? Putini ar putea face un astfel de calcul. Cert este ca BNR si guvernul au fost nevoite sa ceara ajutorul FMI pentru a putea face unor noi atacuri asupra leului si, in acelasi timp, pentru a nu lasa moneda nationala sa se prabuseasca pana la niveluri la care ar provoca prea multe credite neperformante si prea multe falimente, adica intrarea tarii in colaps.rnrnCei care spun (liberalii, in special, prin creierul lor, Dinu Patriciu, dar si unii nationalisti fundamentalisti, precum Ilie Serbanescu) ca nu aveam nevoie de FMI fie sunt ignoranti fie populisti, niciuna dintre situatii fiind aducatoare de capital de incredere sau voturi.rnrnNe amintim ca guvernul si guvernatorul au declarat, ca scuza la acordul cu FMI, ca ar fi vorba de o centura de siguranta, nu ca am avea nevoie de acesti bani. Iata insa ca acum se pune mai degraba problema suplimentarii fondurilor decat aceea de a nu le utiliza, in contextul in care vedem ca rezervele BNR se golesc sensibil.rnrnIn concluzie, speculatorii au avut, pare-se, partea lor de vina in accentuarea crizei monetare, dar pana la urma nu cumva au facut si un bine aducandu-ne mai repede cu picioarele pe pamant?
Nu există comentarii pentru această știre.
Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii
La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii
ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii
Raportul Consiliului Concurenței privind amendarea băncilor pentru manipularea ROBOR prevede interzicerea băncilor de a mai calcula ROBOR și dobânzile la titlurile de stat în actuala formă, precum și modificarea regulilor... detalii
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon
Băncile își exprimă convingerea că nu vor fi amendate de Consiliul Concurenței privind ROBOR