România s-a alăturat unui grup crescând de ţări prin adoptarea unui buget de austeritate care vizează să reducă cu mai mult de jumătate deficitul bugetar, de la 4,4% din PIB în 2011, la 1,9% în 2012. Dar aceste cifre depind de o creştere economica de peste 2% anul viitor – o ipoteză optimistă pentru o economie cu legături atât de strânse cu zona euro aflată în dificultate, scrie Financial Times.rnrnParlamentul a adoptat bugetul de austeritate cu o majoritate confortabila (239 de voturi pentru şi 168 împotrivă), iar premierul Emil Boc (foto) a declarat: “Parlamentul a adoptat un buget care consolidează stabilitatea macroeconomică a Romaniei si care nu are niciun fel de conotaţii electorale pentru alegerile de anul viitor”.rnrnRomânia îşi asumă austeritatea, în parte, pentru a-i împăca pe creditorii de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană de la care a primit o linie de credit de tip preventiv in valoare de 5 miliarde de euro. rnrnDe altfel, remarca publicatia britanica, Romania, a doua cea mai saraca tara europeana, este obisnuita cu austeritatea, dupa ce a fost nevoita sa imprumute la inceputul anului 20 de miliarde de euro de la FMI, iar deficitul contului curent s-a prabusit de la 14% inainte de criza la mai putin de 5% in prezent.rnAceasta noua serie de economii va fi realizată prin reduceri de salarii si locuri de munca din sectorul public, îngheţarea pensiilor, vânzarea si redresarea unor companii de stat.rnrnDesi bugetul se bazeaza pe o crestere economica de 2,1% in 2012, prognoza ar putea fi prea ambitioasa, considera Neil Shearing de la Capital Economics, a carui prognoza este foarte diferita, mai exact o contractie a PIB-ului Romaniei de 0,5%, in conditiile unui recesiuni profude a zonei euro, un scenariu nu printre cele mai rele, apreciaza Financial Times.rnrnContinuarea austerităţii nu va face decât să sporească turbulenţele cu care se confruntă economia română, spune Shearing, iar dacă situaţia din zona euro se va agrava, economia României nu va fi în poziţia de a realiza creştere.rnrnEconomia României suferă de pe urma apropierii de zona euro. Ţara trimite jumătate din exporturile sale (care constituie 30% din PIB) în zona euro, iar băncile sale sunt, de asemenea, masiv îndatorate băncilor-mamă greceşti şi austriece. Potrivit Fitch Ratings, băncile greceşti deţin 15,8% din activele sistemului bancar din România în timp ce băncile-mamă austriece deţin 31,5%. rnPublicatia mai noteaza ca pietele au primit pozitiv adoptarea bugetului, bursa si leul fiind in crestere.
Nu există comentarii pentru această știre.
Când se va lansa euro digital, în 2029, europenii se vor putea dispensa de cardurile Visa sau Mastercard și vor putea face transferuri, plăți cu aplicațiile bancare în magazine sau... detalii
ING și-a anunțat clienții că până la finalul anului va implementa plățile și transferurile instant în euro, astfel încât banii trimiși ajung în câteva secunde în contul altei bănci din... detalii
Primele cinci bănci cu cele mai mari dobânzi la depozitele în lei pentru populație sunt Banca Transilvania, Intesa Sanpaolo Bank, Libra Bank, Vista Bank și Patria Bank, conform clasamentului realizat... detalii
Un cititor ni s-a plâns că a ajuns în situația de a nu-și mai putea plăti ratele la cele două împrumuturi cu dobânzi mari, așa că a decis să mai... detalii
Câți clienți au băncile?
BNR, profit operațional în creștere pe 2025
Recuperarea banilor sau criptomonedelor pierdute printr-o fraudă este o metodă de înșelătorie
Restanțierii la împrumuturi IFN sunt de două ori mai mulți decât la creditele bancare
Care IFN-uri au cele mai mici dobânzi la un credit online?
Topul băncilor cu cele mai mari dobânzi pentru depozitele în lei ale firmelor
Dacă ai prea multe împrumuturi la IFN-uri, riști să nu mai poți face refinanțare sau credit pentru casă
Cum îmi mut contul la altă bancă? Misiune imposibilă!
Dosarul ROBOR: angajați ai BNR ar fi acționat în nume propriu pentru modificarea regulamentului indicilor de dobândă
Este acesta cântecul de lebădă al ROBOR-ului?