România s-a alăturat unui grup crescând de ţări prin adoptarea unui buget de austeritate care vizează să reducă cu mai mult de jumătate deficitul bugetar, de la 4,4% din PIB în 2011, la 1,9% în 2012. Dar aceste cifre depind de o creştere economica de peste 2% anul viitor – o ipoteză optimistă pentru o economie cu legături atât de strânse cu zona euro aflată în dificultate, scrie Financial Times.rnrnParlamentul a adoptat bugetul de austeritate cu o majoritate confortabila (239 de voturi pentru şi 168 împotrivă), iar premierul Emil Boc (foto) a declarat: “Parlamentul a adoptat un buget care consolidează stabilitatea macroeconomică a Romaniei si care nu are niciun fel de conotaţii electorale pentru alegerile de anul viitor”.rnrnRomânia îşi asumă austeritatea, în parte, pentru a-i împăca pe creditorii de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană de la care a primit o linie de credit de tip preventiv in valoare de 5 miliarde de euro. rnrnDe altfel, remarca publicatia britanica, Romania, a doua cea mai saraca tara europeana, este obisnuita cu austeritatea, dupa ce a fost nevoita sa imprumute la inceputul anului 20 de miliarde de euro de la FMI, iar deficitul contului curent s-a prabusit de la 14% inainte de criza la mai putin de 5% in prezent.rnAceasta noua serie de economii va fi realizată prin reduceri de salarii si locuri de munca din sectorul public, îngheţarea pensiilor, vânzarea si redresarea unor companii de stat.rnrnDesi bugetul se bazeaza pe o crestere economica de 2,1% in 2012, prognoza ar putea fi prea ambitioasa, considera Neil Shearing de la Capital Economics, a carui prognoza este foarte diferita, mai exact o contractie a PIB-ului Romaniei de 0,5%, in conditiile unui recesiuni profude a zonei euro, un scenariu nu printre cele mai rele, apreciaza Financial Times.rnrnContinuarea austerităţii nu va face decât să sporească turbulenţele cu care se confruntă economia română, spune Shearing, iar dacă situaţia din zona euro se va agrava, economia României nu va fi în poziţia de a realiza creştere.rnrnEconomia României suferă de pe urma apropierii de zona euro. Ţara trimite jumătate din exporturile sale (care constituie 30% din PIB) în zona euro, iar băncile sale sunt, de asemenea, masiv îndatorate băncilor-mamă greceşti şi austriece. Potrivit Fitch Ratings, băncile greceşti deţin 15,8% din activele sistemului bancar din România în timp ce băncile-mamă austriece deţin 31,5%. rnPublicatia mai noteaza ca pietele au primit pozitiv adoptarea bugetului, bursa si leul fiind in crestere.
Nu există comentarii pentru această știre.
Raiffeisen Bank își face incorect reclamă la credite cu „dobândă de la 5,55%”, dar fără să arate până la cât ar putea crește dobânda. Dobânda din reclamă este valabilă doar... detalii
Creditele noi în lei acordate de bănci populației în primele două luni din 2026 au însumat 15,8 miliarde lei, aproape la fel ca în aceeași perioadă a anului precedent, când... detalii
Pentru că atunci când cineva îți oferă ceva gratis, trebuie să te uiți cât te costă, să vedem cât trebuie să plătim pentru un pachet de cont curent pe firmă... detalii
„Libra m-a informat greșit și am plătit un comision enorm la retragerea banilor dintr-un depozit în USD (dolari). Ce e de făcut”, întreabă un cititor, la Reclamații Bănci. Dacă fac... detalii
Magazinele nu mai sunt obligate să dețină POS-uri
Supraîndatorarea cu credite online de la IFN-uri: "ANPC mi-a spus că plângerea e neîntemeiată, BNR că nu e de competența lor"
Dobânda la cardul de credit AXI Card se ascunde ca Aleodor Împărat
Google AI ne dă informații false nu din greșeală, ci din prostie
Pentru cumpărăturile cu un card de credit poți plăti o dobândă și de 40%
Studiu de impact al plafonării comisioanelor la credite
Avea 8 credite și rate de 80% din salariu, dar un IFN i-a aprobat încă un împrumut
Cât costă un cont bancar cu zero comisioane?
Unicredit majorează comisioanele la conturi și carduri, introduce noi taxe la ghișeu (actualizat cu răspunsul băncii)
Ce drepturi am, dacă nu pot plăti rata la bancă?